Recent Replies

Recent Topics

Răspunde la: Pescuit, turism, aventura, supravietuire

Acasă Forumuri Pescuit si agrement in Delta Dunarii Pescuit, turism, aventura, supravietuire Răspunde la: Pescuit, turism, aventura, supravietuire

#12364

Iulian
Participant

Doar ce am sosit din Delta si deja ma gandesc cand sa planific urmatoarea iesire, Frumusetile cestui colt de rai m-au facut de multe ori sa imi doresc sa ma stabilesc acolo si sa rup orice legatura cu civilizatia. Impreuna cu prietenul meu Catalin am organizat o expeditie de patru zile in care sa vedem cat mai multe locuri posibile din Delta. Cu toate ca ne-am organizat inca din iarna si am facut planuri peste planuri am reusit performanta de a nu respecta nici unu la suta din ce ne-am propus initila sa facem,dar stiti cu este, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Catalin a plecat Duminica seara din Bucuresti urmand sa treaca pe la mine prin Buzau si sa ne continuam drumul pe la Harsova spre Tulcea si apoi Baltenii de Sus unde ne astepta barcuta care avea sa ne plimbe prin toata Delta. Nici nu sa luminat bine si eram la Balteni, am coborat repede din masina si ne-am apucat de bagaje, am pus motorul si direct pe Dunare la vale. Cand am ajuns la Mahmudia dealul din spate se vedea doar jumatate, o patura de nori imbracau toata circumferinta dealului. Se anuntasera ploi in urmatoarele doua zile asa ca ne asteptam la orice pe drum nostru spre Mila 23.
Am facut cateva fotografii si ne continuam drumul catre urmatoarea localitate Murighiol de unde facem la stanga pe bratul vechi al Dunarii si ajungem in Uzlina. De sus au inceput sa cada cateva picaturi de ploaie si vantul sa isi faca simtita prezenta. Deja incepem sa ne punem problema traversarii lacurilor Uzlina si Isac dar in timp ce discutam asta ma uit prin barca si imi dau seama ca imi lipsesc doua lucruri. Uitasem sa i-au de acasa cortul meu si sacul de dormit. Catalin se uita la mine si nu zice nimic, continuam drumul ca si cum nimic nu sar fi intamplat, In fapt nu era prima data cand uitam cate ceva. Ne oprim pe canalul Uzlina unde am luat si prima masa din acea zi, facem cateva poze prin jur si vazand ca vantul sa domolit ne indreptam catre lacul Uzlina.
Ajunsi la intrarea in lac ne dam seama ca putem sa trecem fara probleme si continuam drumul. Dupa traversarea primului lac ajungem in Isac unde gasim cateva carduri de tot felul de pasari. Intram pe canalul Isac 3 si trecem pe langa un fost observator de pasari care acum se afla peste trei sferturi in apa si continuam prin canalul Perivolovca.De acolo prin canalul Litcov, Caraorman si Dunarea Veche am ajuns la Mila 23. Din cauza unor legi absurde care nu permite camparea in Delta Dunarii decat in vre-o trei locuri am fost nevoiti sa punem cortul in barca. In felul acesta nu ne poate acuza nimeni de nimic. Chiar am auzit cateva persoane care au trecut pe langa noi spunand, ce tare este faza cu asezatul cortului in barca.
As fi chiar curios daca vine cineva de la mediu sa ma ia la intrebari cu camparea. Prima noapte dormita in Delta a fost ok. A doua zi din cauza ploii am fost nevoiti sa ramanem la Mila 23 si sa misunam prin zona dar spre seara a inceput sa ploua din ce in ce mai tare. Am fost nevoiti sa punem inca o prelata peste cort ca sa nu ne ude bagajele. Din pacate toata noaptea a plouat si spre dimineata apa avea cam o jumatate de palma in barca iar bagajele noastre erau fleasca.
A treia zi in sfarsit a dat soarele, dar din nou nu am putut pleca din cauza vantului si al bagajelor care erau ude. Am intins totul pe unde am putut prin copaci, am facut focul, ne-am pregatit cate o zeama de urzici si am stat la povesti. Dupa amiaza a aparut si un localnic cu barca dand la vasle si din vorba in vorba a inceput sa ne povesteasca ca el este nepotul lui Ivan Patzaichin si ca a fost si el in America cu o canoe si fele de fel de aventuri incat nici nu stim ca a venit seara. In ultima zi a expeditiei ne-am trizit cu noaptea-n cap si strangand lucrurile de prin barca ne-am hotarat sa plecam spre Caraorman si de acolo spre Erenciuc traversand lacul Puiu.
La tranversarea lacului Puiu am avut ceva probleme cu vegetatia si din cand in cand trebuia sa scot motorul din apa asa il curat. Probabil ca vara si pe o cota mai mica nici nu se poate trece prin lac.
Ajunsi la Arinisul Erenciuc am avut parte de o priveliste incantatoare pe care nu o pot descrie in cuvinte ci va las sa vizualizati pozele.
De aici am plecat pe bratul Sfantu Gheorghe pana la Ivancea sa vedem cateva locuri frumoase bunde de pesccuit in sezon dar din pacate greu de gasit vre-un loc disponibil atunci.
Drumul de intoarcere a fost destul de anevoios pe bratul Sfantu Gheorghe, viteza medie pe urcare a fost undeva la 8 km pe ora, dar asta are si avantajele ei. Poti savura din plin peisajul si sa faci poze. In sezonul de pescuit poti aborda fiecare loc in parte, poti vedea peste sarind si opri foarte rapid. Per total a fost o expeditie reusita si abia astept pe urmatoarea in care se poate pescui.