Recent Replies

Recent Topics

„Harta Creatorului”, sapata în piatra acum 120 milioane de ani

Acasă Forumuri Social, politic si administrativ „Harta Creatorului”, sapata în piatra acum 120 milioane de ani

Acest subiect conține 1 răspuns are 2 voci și a fost actualizat ultima dată de Catalin Catalin acum 4 ani, 9 luni.

Vizualizare 2 articole - 1 la 2 (din 2 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #937

    Anonim

    În urm? cu 9 ani, ziarul rusesc Pravda publica un articol de senza?ie despre o descoperire incredibil?, f?cut? de un profesor universitar din ora?ul Ufa: o str?veche hart? tridimensional?, desenat? în piatr?! Supranumit “harta Creatorului”, dat? fiind vechimea sa aproximat? la 120 de milioane de ani (sic!), obiectul înalt de 1,5 m, lat de mai bine de 1 metru, gros de16 cm ?i cânt?rind circa o ton? continu? s? provoace uimire ?i controverse.
    * Efecte 3D în epoca dinozaurilor!
    Momentul propriu-zis al straniei descoperiri este localizat în iulie 1999, la patru ani dup? ce Aleksandr Nicolaievici Ciuvirov, profesor de ?tiin?e fizice ?i matematice la universitatea din Ufa, capitala republicii Ba?chiria din Federa?ia Rus?, a aflat despre ni?te pl?ci de piatr? sculptat?, g?site în satul Chandar prin secolul al XVIII-lea. Mergând pe firul migra?iei chinezilor spre Siberia ?i mun?ii Urali, împreun? cu studenta din China Huan Hun, venit? la studii post-universitare, el a dat cu ochii, în curtea unui localnic, de lespedea pe care era reprodus? harta regiunii Urali modificat?, cu baraje uria?e ?i sisteme de iriga?ii gigantice pe cele trei râuri principale – Belya, Ufimka ?i Sutolka, al?turi de mesaje într-un limbaj necunoscut. Ini?ial, a crezut c? ar fi vorba de inscrip?ii în limba chinez? veche, dar ulterior s-a dovedit c? acele caractere hieroglifice sunt imposibil de descifrat. Surprize la fel de mari a generat ulterior ?i analiza materialului: trei straturi de roci diferite, dintre care ultimul – un por?elan special cu rol de protec?ie. Profesorul Ciuvirov s-a declarat convins c? placa nu putea fi f?cut? manual, ci cu o tehnologie avansat?, dat? fiind precizia liniilor ?i exactitatea reproducerilor. În plus, marginile rupte ale acesteia i-au determinat pe cercet?tori s? cread? c?, în fapt, ar fi vorba de o hart? mult mai ampl?, probabil a întregului P?mânt, estimându-se c? în sudul Uralilor ar exista cel pu?in câteva sute de astfel de fragmente înc? neaduse la lumin?.
    * Inscrip?ii imposibil de descifrat
    Uluitoarea descoperire a fost primit? cu scepticism în mediile occidentale, numai reputa?ia prof. Ciuvirov, autor a peste 300 de lucr?ri ?tiin?ifice, reu?ind s? spulbere senza?ia unei farse. În mod ciudat îns?, dup? conferin?a de pres? sus?inut? de acesta în 2002, a urmat doar un interviu acordat de Ciuvirov ziaristului italian Adriano Forgione ?i…cam atât. Nu s-a mai auzit nimic despre “harta Creatorului”. În discu?ia cu jurnalistul italian, Ciuvirov a povestit c?, înainte de a da peste harta cu pricina, a inventariat, vreme de doi ani, în depozitele muzeelor din regiunea Uralilor, o sumedenie de sigilii ?i inscrip?ii de pe obiecte decorative, scrise cu caractere vechi chineze?ti, g?sind în arhive referiri la ni?te misterioase lespezi sculptate, cu desene ?i mesaje imposibil de descifrat. Asta i-a stârnit curiozitatea, astfel c? a pornit în c?utarea lor, cu elicopterul. ?ase expedi?ii s-au dovedit tot atâtea e?ecuri, pân? când savantul a avut ideea contact?rii celui mai vârstnic locuitor din satul Chandar. Ar?tându-i însemn?rile l?sate din anii ‘20 de arheologul A. Schmidt, omul a în?eles imediat c? e vorba de vestitele pl?ci de piatr?. Iar una dintre ele se afla chiar la baza casei sale! Echipa lui Ciuvirov s-a chinuit s-o transporte de acolo folosind metoda vechilor egipteni: rulând-o pe cilindri de lemn. Adus? în laboratorul Universit??ii, lespedea a fost cur??at? ?i a scos la iveal? o hart? tridimensional? de o precizie comparabil? cu h?r?ile militare moderne! Ciuvirov nu ?i-a putut crede ochilor: cine ar fi putut realiza o asemenea lucrare, în ce scop ?i, mai ales, de ce tocmai într-un loc greu accesibil, înconjurat de mla?tini? Profesorul rus a apelat, în analiza lespezii, ?i la ajutorul confra?ilor chinezi, îndeosebi în leg?tur? cu natura stratului de por?elan protector, dar ?i pentru eventuala descifrare a semnelor gravate. Îns? exper?ii de la Universitatea Hunan au ar?tat c? pe teritoriul Chinei nu s-a folosit niciodat? un asemenea material. De ce s-a folosit por?elanul? R?spunsul a venit de la Departamentul de cartografiere de la Universitatea din Moscova: era necesar ca suprafa?a alb? a pl?cii s? nu creeze reflexii ?i umbre, care ar fi stricat efectul 3D al h?r?ii. ?i asta nu e tot! În stratul de baz? al lespezii, alc?tuit din dolomit (o roc? înrudit? cu calcarul), nu s-a g?sit nici urm? de cuar? sau de silicat de magneziu, a?a cum exist? în mostrele de dolomit din zon?. Concluzia lui Ciuvirov este c? autorii h?r?ii fie au adus roca din alt? parte a globului, fie pur ?i simplu au creat-o artificial. Iar pentru ca misterul s? fie ?i mai adânc, ?i stratul al doilea, din diopsid, con?ine ni?te cristale minuscule, de 15 nanometri, fabricate printr-o procedur? de mare precizie la nivel atomic. Ceea ce presupune o tehnologie chiar mai avansat? decât cea de care dispunem noi ast?zi.
    * Opera unei inteligen?e superioare
    Scepticii sus?in c? nici vorb? de vreo hart? tridimensional?, cr?p?turile de pe lespede – care în interpretarea lui Ciuvirov sunt contururile râurilor- fiind provocate de eroziune. Expertul rus sus?ine îns? c? harta respect? întocmai principiile cartografice ?i matematice ale uneia din zilele noastre, iar atunci când a calculat distan?a dintre în?l?imea ?i l??imea pietrei, a descoperit c? unghiul tangentei e unul de 54 de grade, ceea ce corespunde latitudinii Ufa. Urm?rind coordonatele desenelor, Ciuvirov a dedus c? pe hart? sunt reprezente 32 baraje în interiorul unui sistem hidrografic.”Asta arat? c? harta este opera unei civiliza?ii care trebuia s? controleze râuri cu ajutorul unor bariere – cam cum ar fi Olanda ast?zi”, a explicat specialistul, atr?gând totodat? aten?ia c? marginea h?r?ii este orientat? spre polul magnetic. În privin?a vechimii obiectului, rusul e categoric: dep??e?te 100 de milioane de ani. Argumentul pe care î?i bazeaz? teoria îl reprezint? cochiliile de crustacee Navicopsina munitus din familia Gyrodeidae încrustate în piatr? – „amplasate, nu fosilizate!”, subliniaz? Ciuvirov- care au ap?rut pe P?mânt cu 180 de milioane de ani în urm? ?i au disp?rut acum 60 de milioane de ani. Datarea cu carbon 14 nu s-a putut face, a explicat el, pentru c? testul e incapabil s? desemneze o vechime mai mare de 46.000 de ani. Nici datarea cu argon ?i uraniu n-au fost de mai mult folos, îns? analiza arhohidrologic? a indicat c? sistemul hidrografic înf??i?at pe hart? exact a?a a fost ?i-n realitate, acum mai bine de 60 de milioane de ani. Iar dac? speciali?tii de la Centrul de Cartografie Istoric? din Visconsin, SUA, care au studiat informa?iile furnizate de ru?i, au ajuns la concluzia c? harta era destinat? cel mai probabil navig?rii sau supravegherii aerospa?iale, Ciuvirov se declar? convins c? avem de-a face cu o lucrare a unei inteligen?e superioare celei umane, care trebuie privit? cu respect.”Nu-mi place s? vorbesc despre OZN-uri sau extratere?tri, s?-i spune pur ?i simplu Harta Creatorului”, a conchis el..

    #938
    Catalin
    Catalin
    Keymaster

    Colegule, ai intrat in legatura telepatica cu Gabriel Ivan?

Vizualizare 2 articole - 1 la 2 (din 2 în total)

Trebuie să fii autentificat pentru a răspunde la acest subiect.

Comments are closed.