Recent Topics

Reply To: Pescuit, turism, aventura, supravietuire

Home Forums Pescuit si agrement in Delta Dunarii Pescuit, turism, aventura, supravietuire Reply To: Pescuit, turism, aventura, supravietuire

#2347
CatalinCatalin
Keymaster

Am pornit in expeditie pe data de 18 martie dimineata devreme. Am facut jonctiunea cu prietenii nostri pescari care ne-au luat cu masina de la Glina de pe centura Bucurestiului, prieteni cu care am impartit drumul pana la Sulina. In Tulcea am profitat de cele cateva ore de pana la plecarea catamaranului si ne-am facut permisele de intrare in rezervatie si de pescuit. Pe intreg anul ne-a costat cate 60 ron de persoana. Cat timp baietii din grupul de crapari s-au dezmatat prin restaurante, noi  am luat-o usurel pe jos catre politia de frontiera pentru a ne lua si avizele de pescuit pe granita. Tot drumul a insumat 7 kilometri deoarece cand am ajuns la magazinul unde de regula faceam copiile la permise si carti de identitate, surpriza, copiatorul nu mai era acolo si a trebuit sa facem cale intoarsa pana in centru de unde de fapt venisem fara sa ne gandim ca putem face pe drum copiile. Apoi am luat cate ceva de mancare si o bere si ne-am odihnit un pic pana cand au sosit si baietii, am luat bagajele si am urcat pe catamaran. Pretul unei calatorii Tulcea-Sulina este 44 ron la catamaran iar ora de plecare este 13.30. Catamaranul a fost destul de aglomerat dar in final am reusit sa ajungem cu bine la Sulina. Acolo ne-am despartit repede de prietenii nostri care au luat drumul unei pensiuni, ne-am pus fiecare in spate si in fata cei doi rucsaci si cu lansetele in mana am luat-o pe jos pe faleza sa mai cumparam cate ceva de trebuinta, un usturoi, paine si apa. Destinatia finala pentru prima noapte a fost undeva la 4 kilometri de port si anume langa pensiunea Mila 2. Am gasit acolo un loc bun de campare chiar pe malul Dunarii si aproape si de canalul cu apa limpede de langa pensiune. Am profitat si de faptul ca pe catamaran l-am zarit si pe domnul Relu, patronul pensiunii Mila 2 pe care il cunosteam si care stiam ca ne va ajuta in caz de nevoie. Pe drumul catre locul de campare am reusit sa facem cunostinta cu primii avati de Sulina, nu foarte mari si nici foarte multi dar am tinut cont ca totusi e luna martie si ca vremea era destul de urata. Dupa campare am facut partida de seara la avat, o partida slaba, apoi am mancat repede si ne-am bagat la somn dupa o zi pe care am crezut-o obositoare dar care nu era nici pe departe asa fata de cele ce aveau sa urmeze…

Comments are closed.