Recent Replies

Recent Topics

Reply To: Informatii interesante si utile

Home Forums Informatii utile, interesante Informatii interesante si utile Reply To: Informatii interesante si utile

#7695
NeluNelu
Spectator

Legea-Acvaculturii-si-Pescuitului-24-04-2014

(Cap.7 – Art.46-50 se refera la pescuitul recreativ sportiv)

Titlul I -Domeniul de aplicare, obiective, definiţi 3
Capitolul 1. Dispoziți generale 3
Capitolul 2. Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc 5
Titlul 2. Reglementarea patrimoniului pescăresc 7
Titlul 3. Reglementarea condiţilor de practicare a acvaculturi 9
Capitolul 3. Cadrul general9
Titlul 4. Reglementarea practicări pescuitului 12
Capitolul 4. Dispoziți comune 12
Capitolul 5. Pescuitul comercial în ape continentale 17
Capitolul 6. Pescuitul comercial în Marea Neagră 17
Capitolul 7. Pescuitul de recreativ şi sportiv 20
Capitolul 8. Pescuitul In scop ştinţific sau didactic 21
Titlul 5. Reglementarea organizări pieţei produselor 23
Capitolul 9. Organizaţi de producători, recunoaştere 23
Titlul 6. Pregătirea profesională, perfecţionarea şi cercetarea – dezvoltarea tehnologică 24
Titlul 7. Integrarea activităţi pescăreşti cu managementul apelor, arilor naturale protejate, a siturilor Natura 200 şi a strategilor pentru
mediul marin 24
Titlul 8. Inspecţia şi controlul 25
Capitolul 10. Principi generale 25
Capitolul 1. Monitorizarea 26
Capitolul 12. Inspecția piscicolă 27
Titlul 9. Sancțiuni 28
Titlul 10. Dispoziţi finale şi tranzitori 32
Anexa 1 la Legea pescuitului şi acvaculturi 34
1Conservarea mediului acvatic şi protecția patrimoniului pescăresc sunt de interes general pentru:
– crearea şi menţinerea zonelor umede şi a biodiversităţi specifce acestora,
– potenţialul de resurse alimentare reprezentat de resursele acvatice vi.
Dezvoltarea durabilă a pescuitului şi acvaculturi reprezintă o necesitate socio-economică pe termen mediu şi lung,
implicând:
– promovarea pescărilor, sprijnirea organizaţilor de producători şi a fermelor piscicole viabile din punct de vedere
economic și sustenabile din punct de vedere social și al mediului ;
– promovarea unei politci favorabile incluziuni și dezvoltări echilbrate a zonelor de pescuit, eficientizări administrări
şi exploatări durabile a resurselor acvatice vi; – încurajarea dezvoltări și puneri în aplicare a politci maritme integrate a Uniuni Europene într-o manieră
complementară față de politca de coeziune și de politca comună în domeniul pescuitului;
– realizarea obiectivelor privind politca comună în domeniul pescuitului pentru asigurarea conservări resurselor
acvatice şi exploatări durabile a acestora
– creşterea rolului acvaculturi tradițonale ca o activitate generatoare de valori de mediu și economice durabile
Protecția patrimoniului acvatic implică o gestionare echilbrată a resurselor acvatice vi, a activităților de pescuit,
având în vedere caracterul socio-economic și asigurarea stabiltăți proprietăți asupra bunurilor ce contribuie la
dezvoltarea sectorului pescăresc.
2Titlul I- Domeniul de aplicare, obiective, definiţi
Capitolul 1. Dispoziți generale
Art. 1. Prezenta lege reglementează activităţile de acvacultură, pescuit în apele continentale şi marine, aflate sub
jurisdicţia naţională a României, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, activităţile de pescuit de
orice tip precum şi protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vi.
Art. 2. Dispozițile prezentei legi se aplică:
(1) pentru resursele acvatice vi, în orice stadiu al ciclului lor biologic ;
(2) în apele aflate sub jurisdicţia naţională a României ;
(3) navelor sub pavilon român sau sub pavilonul altor state :
a) proprietarilor/armatorilor de nave de naționalitate română implicați în activitatea de pescuit pe teritoriul României și Zona
Economică Exclusivă a României și în afara zonei maritme române;
b) proprietarilor/armatorilor de nave de naționalitate străină care :
b.1. se implică în activități de pescuit în apele aflate sub jurisdicţia naţională a României;
b.2. efectuează activități de procesare a resurselor acvatice vi în România.
(4) persoanelor fizice, juridice sau structurilor fără personalitate juridică care desfășoară activități de pescuit pentru scopuri de
cercetare, formare, sportive, recreative, turistice, de monitorizare pentru evaluarea stări ecologice a apelor de suprafaţă pe baza
ihtiofaunei sau care stochează resurse acvatice vi sau practică acvacultura;
(5) întreprinzătorilor care desfășoară activități comerciale cu produse pescăreşti provenite din pescuit şi acvacultură.
Art. 3. Prevederile legi privind regimul juridic al apelor maritme interioare, al mări teritoriale, al zonei contigue şi al Zonei
Economice Exclusive ale României nu afectează exercitarea drepturilor acordate pentru anumite nave de pescuit străine, în conformitate cu
acordurile internaționale, reglementările Uniuni Europene și legislația română.
Art. 4. Prezenta lege stabileşte măsurile privind organizarea şi administrarea sectorului pescăresc referitoare la:
a) protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vi;
b) necesitatea adoptări unei abordări unitare în cea ce priveşte managementul sectorului pescăresc;
c) angajamentele care rezultă din tratatele Uniuni Europene şi din convenţile internaţionale și acordurile la care
România este parte;
3d) administrarea şi susţinerea capacităţi flotei de pescuit şi a infrastructuri de pescuit;
e) acvacultura;
f) procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură;
g) organizarea pieţei produselor;
h) privatizarea;
i) perfecţionarea pregătiri profesionale a personalului din domeniul pescăresc;
j) stimularea asocieri pescarilor, piscicultorilor, procesatorilor și comercianților în forme asociative cu reprezentare la
nivel ocal, naţional şi nternaţional;
k) cercetarea ştinţifcă;
l) colectarea de date, inclusiv pentru supravegherea calităţi apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în
scopul sustineri vieti piscicole cât şi pentru evaluarea stări ecologice a apelor de suprafaţă.;
m) controlul şi nspecția piscicolă;
n) relaţile internaţionale;
o) răspunderi şi sancţiuni.
Art. 5. În sensul prezentei legi, termeni şi expresile folosite în textul egi au semnifcația stabiltă în Anexa nr. 1, care face
parte integrantă din prezenta lege.
Art. 6. În sensul prezentei legi sunt considerate:
1. Ecosisteme acvatice naturale:
a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunări;
b) complexul agunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;
c) pâraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile;
d) bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţi hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei;
g) zona apelor teritoriale şi Zona Economică Exclusivă a Mări Negre.
2. Ecosisteme acvatice amenajate:
a) heleşteiele;
b) iazurile cu zonele lor inundabile;
c) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la vituri;
d) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;
e) vivierele de orice tip;
4f) staţile de reproducere artifcială;
g) instalaţile pentru creşterea intensivă şi dezvoltare post-embrionară;
h) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la vituri;
i) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;
Capitolul 2. Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc
Art. 7. (1) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la art.4 se realizează de către autoritatea publică centrală responsabilă
de sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a cărei organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a
Guvernului României.
(2) În termen de 30 zile de la data intrări în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală responsabilă de
sectorul pescăresc va emite propunerea de hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură.
Art. 8. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este instiuţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică
finanțată integral de la bugetul de stat, cu posibiltăți de dezvoltare a unor mecanisme/instrumente de finanțare, pe bază de gestiune și
autonomie economică, în cordonarea autorități publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, având ca scop implementarea
politcilor în domeniul pescăresc, protecţia, conservarea, punerea în valoare şi utilzarea durabilă a resurselor acvatice vi, precum şi
administrarea infrastructuri de pescuit și acvacultură din domeniul public şi privat al statului.
(2) Structura teritorială a Agenţiei este alcătuită din structuri regionale.
(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are următoarele atribuţi principale:
a) administrează resursele acvatice vi din habitatele piscicole naturale ale României, în condiţile legi;
b) privatizează societăţile comerciale cu profil piscicol şi amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în patrimoniu sau în
administrare în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare;
c) concesionează terenurile administrate, pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din
domeniul public şi privat al statului în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
5d) încheie contracte de concesiune, concesiune prin atribuire directă, arendă, leasing imobilar şi asociere în participaţiune în vederea
exploatări şi/sau privatizări terenurilor, pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din
domeniul privat al statului pe care îl administrează;
e) colaborează cu ministerele şi organele de specialitate, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interne şi
internaţionale implicate în activitățile de pescuit şi acvacultură;
f) reglementează piaţa produselor de pescuit și acvacultură;
g) organizează diseminare cadru legislativ specifc;
h) desfăşoară activităţi de control şi inspecţie piscicolă în ecosistemele piscicole, unităţi de acvacultură, unităţi de procesare şi
comercializare de pe teritoriul României şi aplică sancţiunile prevăzute în legislaţia din domeniul pescuitului, acvaculturi, procesări
și comercializări resurselor acvatice;
i) colectează date statistice din orice sursă disponibilă, în conformitate cu activităţile prevăzute în programele statistice şi actele
juridice comunitare în domeniul sectorului pescăresc;
j) realizează investiţi pentru infrastructura aferentă administrări patrimoniului piscicol, precum şi alte tipuri de investiţi specifce,
stabilte de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc;
k) desfăşoară orice alte activităţi stabilte de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc.
(4) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură este format din funcţionari publici şi
personal contractual.
Art. 9. (1) Pentru sprijnirea dezvoltări sectorului pescăresc se înfinţează Fondul pentru sectorul pescăresc, gestionat de
autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, care se constiuie dintr-o cotă parte a contravalori taxelor de autorizare şi
licenţiere în sectorul pescăresc, redevenţei cuvenite pentru concesionarea/arendarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările
piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul public şi privat al statului, precum şi din vânzarea unor societăţi
comerciale cu profil piscicol sau a amenajărilor piscicole.
(2) Funcţionarea, organizarea şi utilzarea Fondului pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului
României în termen de 90 de zile de la data intrări în vigoare a prezentei legi.
Art. 10. În termen de 60 zile de la data intrări în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul
pescăresc va emite reglementări specifce în scopul promovări spiritului antreprenorial, consolidări competivități, diminuări birocraţiei,
scăderi costurilor de autorizare și scurtări timpului de licenţiere/autorizare, simplifcări procedurilor de concesionare, arendare, închirere,
vânzare.
6Art. 1. (1) Pentru asigurarea cadrului consultativ în vederea stabilri politcilor naţionale în domeniul pescăresc, se înfinţează
Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, structură cu rol consultativ a autorităţi publice centrale responsabilă de sectorul
pescăresc.
(2) Structura şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se
stabilesc prin ordin al autorități publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc. (3) Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se compune, în principal, din reprezentanți organizaților de
profil, reprezentative la nivel național (asociaţi profesionale pescăreşti, federaţi şi asociaţi pescăreşti, recunoscute de către autoritatea
publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, instiuţi de cercetare şi învăţământ superior din domeniul pescăresc precum și
organizaţi din domeniul protecției naturi) şi reprezentaţi autorităţilor publice centrale cu atribuţi relevante pentru sectorul pescăresc.,
(4) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc poate promova prin acte legislative hotărârile
Consilului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, adoptate prin votul majoritar al membrilor acestuia, necesare pentru implementarea
prevederilor internaţionale, comunitare sau naţionale privind protecţia şi conservarea resurselor acvatice. Aceste hotărâri se referă la:
1. restricţia sau interdicţia, permanentă sau temporară, a acesului la resursele acvatice vi;
2. limitarea volumului capturilor pentru anumite speci şi repartizarea lor pe beneficiari;
3. măsurile tehnice specifce pentru exploatarea raţională a resurselor acvatice vi;
4. condiţile de recoltare a algelor marine şi a altor organisme marine;
5. măsurile de organizare şi asistenţă pentru asigurarea compatibiltăţi între meseri.
Titlul 2. Reglementarea patrimoniului pescăresc
Art. 12. Patrimoniul public pescăresc al României se constiuie din:
a) resursele acvatice vi aparţinând domeniului public al statului;
b) ecosistemele acvatice naturale precum şi cele publice inventariate astfel;
c) biodiversitatea generată de corpurile de apă, aşa cum sunt definite în Legea apelor, indiferent de proprietar.
Art. 13. (1) Patrimoniul pescăresc privat al statului este constiuit din amenajări pisicicole, terenuri pe care sunt amplasate
amenajările pisicicole, instalaţi hidrotehnice, diguri, canale şi alte active care constiuie componente ale unei amenjări pisicicole, aflate în
administrarea sau proprietatea autorităţi publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură şi care se află în inventarul acesteia la data de 31.12.2013.
7(2) În vederea valorifcări patrimoniului pescăresc privat, se trec din domeniul public al statului în domeniul privat al
statului, în conformitate cu prevederile art.10 alin. 2 din Legea 213/198 cu modifcările şi completările ulterioare, activele și terenurile
aflate în inventarul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la data de 31.12.2013.
(3) Patrimoniul pescăresc din domeniul public poate fi dat în administrare către instiuţi, autorități, organizați de
drept public sau de utiltate publică. (4) Concesionarea sau închirerea patrimoniului pescăresc public constiuit din resurse acvatice vi sau din corpuri de
apă, în cazul acvaculturi, se poate face către persoane juridice, în baza studilor privind productivitatea piscicolă naturală realizate de
instiuţi ştintifce de profil.
(5) Redevenţa sau chira plătiă va fi fixată în procent din valoarea productivităţi stabilte pentru fiecare corp de apă
sau în procent din valoarea cotei de pescuit, calculate la preţul de referinţă, pe baza normelor stabilte de Agenţia Naţională pentru Pescuit
şi Acvacultură.
(6) Modalitatea de atribuire în administrare, concesiune, închirere, precum şi modalitatea de calcul a preţului de
referinţă se vor stabil prin ordin al autorități publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
Art. 14. (1) Valorifcarea patrimoniului pescăresc aflat în domeniul public privat al statului se face prin vânzare, concesionare,
arendare, închirere, comodat sau alte forme prevăzute de lege.
(2) Terenurile pe care sunt construite amenajări piscicole, cu excepţia celor prevăzute de Legea 49 din 209, inclusiv
instalaţile speciale amplasate pe uscat, aflate în portofoliu/administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, trec din
domeniul public al statului în domeniul privat al statului în vederea vânzări şi se înscriu în cartea funciară în baza unui protocol încheiat
între autoritatea publică centrală care răspunde de sectorul pescăresc şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobilară.
(3) Preţul de vânzare va fi preţul stabilt pe baza unui raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat ANEVAR,
agreat de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc.
(4) Preţul de vânzare se poate achita în rate de către proprietari activelor în următoarele condiţi:
a) avans 20% din preţul de vânzare;
b) rate semestriale eşalonate pe un termen de până la 10 ani;
c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzi de referinţă a Bănci Naţionale a României de la
data plăţi, la care se adaugă o marjă de minim 3% dacă terenul este evaluat în lei şi dacă este evaluat în EURO în funcţie de rata lunară a
dobânzi de referinţă EURIBOR, la care se adaugă o marjă de minim 3%.
(5) Administratorul terenului în numele statului va solicita cumpărătorului constiuirea unei ipoteci de rangul I pe
terenul care face obiectul vânzări, până la achitarea în totalitate a valori terenului.
8(6) Terenurile pe care sunt amplasate amenajări pisicicole, ori amenajările piscicole aflate în administrarea autorităţi
publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pentru care nu există intenţia de cumpărare, pot fi concesionate prin metoda licitaţiei
cu plic închis prevăzută în condiţile Legi nr. 268/201 cu modifcările şi completările ulterioare.
(7) Terenurile pe care sunt amplasate amenajări pisicicole, ori amenajările piscicole aflate în administrarea autorităţi
publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pentru care nu există intenţia de cumpărare sau de concesionare până la 31.12.2014,
vor fi transferate cu tilu gratuit către autorităţile publice locale, organisme de utiltate publică şi vor fi folosite în scopul autorizat de
autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc.
(8) Costurile măsurătorilor, întabulări şi evaluări activelor achiziţonate se suportă de către cumpărator, cu avizul
vânzătorului şi se vor deduce din valoarea contractului de vânzare-cumpărare.
(9) Pentru terenurile/amenajările piscicole inventariate în domeniul privat al statului, în baza acestei legi, aflate în
contracte de concesiune/închirere/arendă/asociere/locaţie şi pentru cele libere de sarcini, înscrierea dreptului de proprietate a statului în
cartea funciară se va face în baza unui protocol încheiat între autoritatea publică centrală care răspunde de sectorul pescăresc şi Agenţia
Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobilară.
Art. 15. (1) Autorităţile publice locale, judeţene, regionale, societăţi comerciale cu capital de stat, regile autonome,
companile naţionale care au în administrare sau în proprietate ecosisteme acvatice amenajate sau naturale, în care se practică ori se poate
practica acvacultura, pescuitul comercial, de agrement sau sportiv sunt obligate, anual, până la 31 decembrie, să comunice lista acestora
către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc în vederea întocmiri şi actualizări inventarului capacităţilor de
producţie şi autorizări acestora.
(2) Autorităţile menţionate au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi să notifce
parteneri contractuali, despre obligativitatea depuneri, la sediul autorităţi, în termen de 30 de zile de la notifcare, a licentei sau
autorizaţiei prevăzute de prezenta, sub sancţiunea rezileri de drept a contractului.
Titlul 3. Reglementarea condiţilor de practicare a acvaculturi
Capitolul 3. Cadrul general
Art. 16. (1) Acvacultura se referă în special a producţia de peşte, moluste, crustace sau alge.
9(2) Acvacultura se practică în ecosisteme acvatice amenajate, indiferent de proprietar, cu acordul
proprietarilor/administratorilor, şi doar în ecosistemele acvatice naturale identifcate, nominalizate şi în condiţile stabilte prin ordin al
autorități publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, în baza Masterplanului pentru dezvoltarea acvaculturi în România.
(3) Acvacultura se poate practica doar în condiţile în care există o relaţie contractuală cu un specialist în ştinţele
vieţi sau cu o organizaţie/asociaţie de profil recunoscută
(4) Dezvoltarea acvaculturi are ca scop diversifcarea ofertei calitative şi cantiative de produse pescăreşti şi punerea
în valoare a tuturor amenajărilor pisicole, indiferent de deţinător.
(5) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face în condiţile legislaţiei în vigoare
din domeniul apei.
Art. 17. (1) Politca de bază pentru dezvoltarea acvaculturi se realizează prin următoarele măsuri:
a) încurajarea acvaculturi multirofice extensive şi semintensive generatoare de valori de mediu ;
b) îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi nformare a consumatorilor, inclusiv prin elaborarea unui sistem de
trasabiltate;
c) programul de colectare de date;
d) aplicarea măsurilor de bune practici în procesele tehnologice pentru asigurarea biosecurităţi şi siguranţei
alimentare a produselor din acvacultură;
e) protecţia mediului şi a biodiversităţi acvatice;
f) dezvoltarea cercetări şi novări tehnologice;
g) protejarea şi încurajarea producătorilor din acvacultură prin reglementări specifce;
h) susţinerea activităţilor de formare a pescarilor şi piscicultorilor;
i) omologarea/certifcarea pepinierelor care produc material piscicol de populare a ecosistemelor acvatice naturale.
(2) Acţiunile de realizare a politcilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturi urmăresc:
a) modernizarea tehnologilor de reproducere şi creştere a specilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu normele de
protecţie a mediului;
b) asigurarea securităţi juridice pentru operatori din acvacultură în cea ce priveşte acesul a ape şi la spaţiul adiacent;
c) stabilrea unor indicatori de calitate şi sustenabiltate ecologică, economică şi socială;
d) stabilrea modului de calcul şi de acordare a compensaţilor pentru pagubele produse de restricţile legislative referitoare la păsări
și habitate, precum şi pentru fermele care contribuie conservarea biodiversităţi, a habitatelor şi la menţinerea peisajului ;
e) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole;
10f) construirea de amenajări şi instalaţi moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturi marine şi continentale, în condiţile
asigurări sănătăţi şi bunăstări animale;
g) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele dependente de pescuit;
h) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturi le impun.
Art. 18. (1) Se constiuie Registrul unităţilor de acvacultură, document cu caracter administrativ, gestionat în sistem electronic
de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care va cuprinde toate capacităţile de producţie.
(2) Orice modifcare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modifcările privind
capacitatea de producţie şi specile cultivate trebuie comunicate la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în termen de 30 de
zile, în vederea reactualizări Registrului unităţilor de acvacultură şi eliberări unei noi licenţe de acvacultură, după caz. (3) Unităţile de producţie din acvacultură, indiferent de forma prin care gestionează efectivele pisicicole (pescuit de
recoltă sau pescuit de agrement) sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură, eliberată de Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în condiţile stabilte prin ordin al autorități publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
(4)Structura şi conţinutul Registrului Unităţilor de Acvacultură se aprobă prin ordin al autorităţi publice centrale
care răspunde de sectorul pescăresc la propunerea Comitetului Conultativ pentru Sectorul Pescăresc.
(5) Registrul Unităţilor de Acvacultură este un document public şi este acesibil în regim online pe website-ul
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(5) Nedeţinerea licenţei de acvacultură constiuie contravenţie şi se pedepseşte conform prezentei legi.
(6) Constatarea unor necorelări între licenţa de acvacultură şi informaţile prevăzute la alin (2), după expirarea
termenului de notifcare, se consideră ca nedeţinere a licenţei de acvacultură.
Art. 19. (1) Acvacultura de apă dulce poate fi:
a) acvacultură extensivă, practicată în amenajări piscicole în care furajarea nu este permisă sau se realizează limitat;
b) acvacultură semi-ntensivă, ca formă a acvaculturi extensive, în care furajarea este permisă pentru suplimentarea nutrienţilor din hrana
naturală, dar se realizează producţi medi anuale mai mici de 150 kg/ha, în cazul ciprinidelor, 20kg/m3
în cazul salmonidelor şi 30kg/m3
în
cazul acipenseridelor;
c) acvacultură intensivă, bazată exclusiv pe utilzarea furajelor, realizâdu-se, în cazul ciprinidelor, producţi mai mari de 150kg/ha;
d) acvacultură intensivă, in sistem deschis, semi-deschis sau în sistem recirculant închis, unde se realizează producţi de peste 20 kg
peşte/m3
in cazul salmonidelor şi 30kg/m3
în cazul acipenseridelor
12) Acvacultura extensivă şi cea semi-ntensivă, ca formă a acvaculturi extensive, au o contribuţie majoră în generarea şi conservarea
valorilor de mediu, aceste activităţi find sprijnite prin acordarea de faciltăţi şi compensaţi, prevăzute prin hotărâri ale Guvernului
României
(2) Comercializarea materialului de populare nu se poate face decât în şi din unităţi de acvacultură licenţiate.
(3) Introducerea în cultură a specilor de peşti şi de alte vieţuitoare acvatice alohtone, în amenajările piscicole, indiferent de
provenienţă, se face cu avizul autorităţi publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc şi al autorităţi publice centrale de mediu, în
codiţile respectări Regulamentelor 708/207 şi 304 din 201, în baza unor studi de evaluare, prin care se stabilesc şi condiţile de
carantină şi de control al evadărilor în mediu natural; nu se consideră speci alohtone specile care au fost deja aclimatizate în România şi se
află în cultură de peste 20 de ani.
Art. 20. Acvacultura în viviere de orice tip se poate practica în amenajări piscicole şi medi acvatice cu adâncimi mai mari de 6
m în zona de amplasare a acestora şi cu condiţa ca suprafaţa totală a vivierelor să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a bazinului
piscicol în care acestea sunt amplasate.
Art. 21. (1) Acvacultura marină va fi încurajată prin faciltarea concesionări falezei, plajei şi luciului de apă marină şi a
acesului la acesta de către autoritatea administrativă responsabilă cu gospodăriea apelor, pe o perioadă de minim 20 ani.
(2) Termeni şi condiţile de acordare şi retragere a acestei autorizaţi sunt stabilte prin ordin al autorităţi publice
centrale responsabilă pentru domeniul pescăresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 2. Condiţile generale de instalare şi exploatare a culturilor marine, inclusiv a celor alimentate cu apă de mare provenind
din foraje, unităţi de captare permanente şi alte structuri artifciale, se stabilesc prin reglementări emise de Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură, în baza studilor elaborate de instiuţile de cercetare ştinţifcă de profil.
Art. 23. Măsurile pentru prevenirea apariţei şi dezvoltări bolior care afectează resursele acvatice vi, precum şi măsurile de
extincţie a acestor boli se stabilesc prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă pentru domeniul pescăresc la propunerea
autorităţi publice centrale cu atribuţi în domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Împreună cu Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură, cu consultarea instiuţilor de cercetare ştinţifcă de profil și al Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc şi
Titlul 4. Reglementarea practicări pescuitului
Capitolul 4. Dispoziți comune pescuitului comercial în ape continentale şi marine
12Art. 24. Pentru ca o navă sau ambarcaţiune să aibă aces la ape şi resurse trebuie să fie înscrisă în Fişierul navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit şi să deţină licenţă de pescuit eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 25. (1) Se constiuie, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor
de pescuit, instrument cu caracter administrativ, gestionat în sistem electronic, în care se menţionează toţi parametri tehnici ai navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilri efortului de pescuit exercitat de flotă.
(2) Modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se stabileşte de către
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură împreună cu Autoritatea Navală Română şi se aprobă prin ordin comun al autorităţi publice
centrale responsabilă de sectorul pescăresc și al autorităţi publice centrale responsabilă de transporturi, în continuitate cu Fişierul navelor
şi ambarcaţiunilor existent la momentul emiteri prezentei legi.
(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură autorizează achiziţonarea şi construirea navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit care urmează să arboreze pavilon român, astfel încât acestea să nu depăşească nivelul de referinţă aceptat
pentru România.
(4) Structura şi conţinutul Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se aprobă prin ordin al autorităţi
publice centrale care răspunde de sectorul pescăresc la propunerea Comitetului Conultativ pentru Sectorul Pescăresc.
(5) Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit este un document public şi este acesibil în regim online pe
website-ul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(6) Intrarea sau excluderea definitvă din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se va face în baza regimului
“intrări”- “ieşir”, stabilte prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc ;
(7) Se exclude definitv din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, orice ambarcaţiune care nu a desfăşurat
activităţi de pescuit comercial pe o perioadă mai mare de un an calendaristic, fără notifcarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit
şi Acvacultură. Excluderea definitvă din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se poate efectua şi la solicitarea proprietarului;
(8) Opriea temporară sau definitvă a activităţi unei nave sau ambarcaţiuni de pescuit poate genera înlocuirea
sau compensarea efortului de pescuit pe perioada respectivă a unei capacităţi mai mici sau cel puţin egale cu efortul iniţal.
Art. 26. (1) Dreptul de pescuit aparţine statului şi se exercită în favoarea sa prin autorizarea acesului la resursele acvatice vi.
(2) Acesul la resursele acvatice vi se reglementează prin normele emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură, pe baza studilor periodice elaborate de instiuţile de cercetare ştinţifcă de profil, studi finanțate de la bugetul de stat sau
din fonduri atrase de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi aprobate prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă
de sectorul pescăresc, după consultarea Consilului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, în termen de 90 de zile de la data intrări în
vigoare a prezentei legi.
13(3) Acesul a resursele acvatice vi se face în baza unui act de reglementare emis de către Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură.
(4) Nu se eliberează o autorizaţie de pescuit tiularului activităţi, dacă nava/navele sau
ambarcaţiunea/ambarcaţiunile de pescuit utilzate nu dețin o licență de pescuit obținută în conformitate cu art. 27 sau dacă licența de
pescuit a acesteia a fost suspendată sau retrasă.
(5) Autorizaţia este retrasă automat dacă toate licenţele de pescuit înscrise sunt retrase permanent.
(6) Autorizaţia este suspendată temporar dacă toate licenţele de pescuit înscrise sunt suspendate temporar.
(7) Distribuirea drepturilor de pescuit se face prin intermediul autorizaţiei de pescuit şi se exprimă în cote de pescuit,
efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit
(8) Valoarea cotelor de pescuit alocate (comercial şi de agrement) se va stabil utilzând preţuri de referinţă.
(9) Acesul a resursele acvatice vi din arile naturale protejate în vederea practicări pescuitului în scop comercial se
atribuie în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în asociaţi profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe baza
licenţelor şi autorizaţilor de pescuit comercial, cu respectarea planului de management al ariei naturale protejate şi al avizului
administratorului sau custodelui care se acorda gratuit.
(10) În lipsa administratorului sau custodelui sau al planului de managament, acesul a resursele acvatice vi din arile
naturale protejate în vederea practicări pescuitului în scop comercial se atribuie, în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în
asociaţi profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe baza licenţelor şi autorizaţilor de pescuit comercial numai în
locurile stabilte, în baza unui studiu ştinţifc realizat de instiute de profil şi actului de reglementare obţinut de la autoritatea publică
centrală care răspunde de protecţia mediului.
(1) Pentru arile naturale protejate pentru care nu a fost aprobat un plan de management, TAC-ul şi efortul de
pescuit vor fi stabilte prin studi ştinţifce elaborate de instiuţile Ştinţifce de profil.
Art. 27. (1) O navă sau ambarcațiune de pescuit poate fi utilzată pentru exploatarea resurselor acvatice vi în condițile
prezentei legi, doar dacă deține o licență de pescuit.
(2) Licența de pescuit este emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în conformitate cu normele
aprobate prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, care conferă tiularului dreptul de a utilza o anumită
capacitate de pescuit în scopul expoatări comerciale a resurselor acvatice vi.
(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, gestionează, suspendă şi retrage licenţa de pescuit
în conformitate cu normele de aplicare stabilte la alin. (2) al prezentului articol.
14(4) Licența de pescuit este cerută pentru toate navele de pescuit maritm înainte de declararea unor noi capacităţi
de pescuit în Fişierul flotei de pescuit comunitar, fără a aduce atingere emiteri autorizaţilor de pescuit maritm cu caracter general sau
specifc, prevăzute de reglementările comunitare sau naţionale.
(5) Portul/locul de bază pentru navele/ambarcaţiuni care pescuiesc în habitatele piscicole naturale este acela de
unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, şi expediere a capturilor şi care figurează în licenţa de pescuit.
(6) Schimbarea portului de bază se face după înştinţarea A.N.P.A. şi operarea modifcări în licenţă.
(7) Lista de echipaj este anexă la licenţa de pescuit şi poate fi condiţonată de prezentarea licenţei de pescuit,
atunci când aceasta este solicitată, iar schimbările în componenţa echipajului implică doar refacerea listei fără a implica schimbarea
licenţei.
(8) În cazul unei schimbări a capacităţi de pescuit a navei fără să fi fost obţinută licența de pescuit
corespunzătoare se recurge la retragerea avizări echipajului. (9) Este interzis ca o navă să pescuiască cu un motor a cărui putere depăşeşte puterea înscrisă în licenţa de
pescuit.
(10) Verifcarea şi certifcarea puteri motorului vor fi stabilte prin ordin comun al autorităţi publice centrale
responsabilă de sectorul pescăresc și al autorităţi publice centrale responsabilă de transporturi.
Art. 28. (1) Transbordările de peste sau subproduse din peste sunt permise între două ambarcaţiuni, care deţin licenţă de
pescuit sau între o navă ce deţine licenţă de pescuit şi nava care o deservește în baza unei licenţe auxilare pescuitului, cu menţionarea
evenimentului în „Jurnalul de pescuit marin”.
(2) Detalile privind completarea şi transmiterea declaraţilor de transbordare vor fi stabilte prin decizia Agenţiei Naţionale pentru Pescuit
şi Acvacultură.
Art. 29. (1) Debarcarea produselor pescăreşti rezultate din pescuit se face în puncte de debarcare a căror nominalizare și
funcționare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă de
sectorul pescăresc.
(2) Prima vânzare a peștelui, a altor produse acvatice vi și a produselor obținute din pescuit se face numai în
centrele de primă vânzare, a căror nominalizare şi funcţionare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin
ordin al autorităţi publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
(3) Produsele obţinute din pescuit care constiuie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara punctului de
debarcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite până la locul primei vânzări de
documentele de însoţire a mărfi, reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
15(4) Detalile privind completarea şi transmiterea declaraţilor de debarcare se stabilesc prin decizia Agenţiei Naţionale
pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 30. (1) La propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin al autorităţi publice centrale
responsabilă de sectorul pescăresc se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţile de folosire a uneltelor şi echipamentelor de pescuit,
marcarea şi procedura de aplicare a mărcilor pe uneltele de pescuit şi metodele de pescuit comercial, în apele marine şi continentale.
(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilte este interzisă şi constiuie infracţiune.
(3) Pentru activităţile de pescuit se folosesc doar uneltele prevăzute în autorizaţia de pescuit.
(4) O navă sau ambarcaţiune de pescuit are obligaţia de a recupera uneltele pierdute, iar nerecuperarea acestora va fi anunţată la
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, in termen de 10 zile.
Art. 31. (1) Prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pe baza studilor elaborate de
instiuţile de cercetare ştinţifcă de profil şi în baza acordurilor/conventilor internationale cu statele riverane in cazul apelor de frontieră
se stabilesc dimensiunile minime individuale pe speci ce reprezintă resursele acvatice vi care pot fi capturate din mediul acvatic.
(2) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, debarcate sau comercializate,
acestea find redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.
(3) Anual, până la 31 decembrie, prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, se vor stabil pentru anul
următor perioadele şi zonele de prohibiţe a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vi;
(4) Pentru apele care constiuie frontieră de stat, perioadele de prohibiţe, regulie de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor
acvatice vi se stabilesc în concordanţă cu convenţile internaţionale încheiate cu statele riverane.
Art. 32. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc stabileşte prin ordin anual Captura Total
Admisibilă (TAC) şi măsuri de reglementare a efortului de pescuit în baza studilor ştinţifce realizate de către instiuţile de cercetare
ştinţifcă de profil acreditate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cu consultarea Consilului Consultativ pentru
Sectorul Pescăresc.
(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:
a) limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din
ansamblul flotei, justifcată pe baze ștințifce;
b) limitarea timpului alocat activităţi pescuitului;
c) limitarea numărului de unelte utilzate la pescuit;
d) stabilrea tipurilor şi dimensiunilor caracteristice ale uneltelor de pescuit admise;
e) interdicţia pescuitului ;
16f) reducerea capacităţi motorului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit
(3) Stabilrea cotei se face prin limitarea capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de speci pe zone de pescuit, perioade de timp,
metode de pescuit, nave de pescuit sau în baza altor criteri stabilte de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură cu consultarea
Consilului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc. Art. 3. (1) Valorifcarea resurselor acvatice vi în arile naturale protejate, inclusiv în siturile Natura 200 se va face în
conformitate cu reglementările în vigoare privind administrarea acestora, find evidenţiată în regulamentele şi planurile de management ale
acestora întocmite în colaborare cu organizaţile sectorului pescăresc recunoscute de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(2) În lipsa regulamentelor şi planurilor de management, pe baza principiului precauţiei, valorifcarea resurselor
acvatice vi din aceste zone se supune setului minim de măsuri de conservare.
(3) În lipsa setului măsuri de conservare, valorifcarea resurselor acvatice vi se va face în condiţile autorizaţiei
de pescuit emisă de autoritatea publică centrală responsabilă cu domeniul pescăresc, cu excepţia arilor naturale protejate în care obiectul
protecţiei este ihtiofauna, caz în care pescuitul este interzis.
Art. 34. Pescuitul specilor protejate este interzis, cu excepţia pescuitului ştinţifc, efectuat în cadrul programelor naţionale
care vizează măsuri de refacere a stocurilor specilor espective.
Art. 35. Autoritatea publică centrală responsabilă pentru domeniul pescuitului poate autoriza în orice moment capturarea,
transportul sau vânzarea de pește, în scopuri sanitare și de protecţie a mediului.
Capitolul 5. Pescuitul comercial în Delta Dunări
Art. 36. Pescuitul comercial în Delta Dunări se face
Capitolul 6. Pescuitul comercial în Marea Neagră
Art. 37. (1) Pescuitul comercial în Marea Neagră în sensul prezentului tilu se referă la localizarea resurselor biologice marine,
lansarea, fixarea, remorcarea şi tractarea uneltelor de pescuit, ridicarea capturi la bord, transbordarea, păstrarea la bord, prelucrarea la
bord, plasarea în cuşti, deplasarea la portul de bază, debarcarea peştelui şi a altor esurse acvatice vi în condiţile conservări, gestionări şi
exploatări durabile a resurselor acvatice marine vi.
17(2) Pescuitul tradiţional a scară redusă, în Marea Neagră, reprezintă pescuitul desfăşurat de către ambarcaţiuni, care au o lungime
maximă de 12 m şi care utilzează unelte autorizate.
(3) În apele aflate sub jurisdicţia naţională a României, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură emite norme menite să menţină
activităţile de pescuit de care depinde dezvoltarea socială şi economică a comunităţilor costiere.
Art. 38. (1) Colectarea de organisme marine şi exercitarea oricărui tip de pescuit maritm, îmbarcat sau neîmbarcat sunt
supuse autorizări.
(2) Autorizaţile permit persoanelor juridice, pentru o anumită navă/ambarcaţiune, exercitarea activităţilor
menţionate pe perioade, în zone, pe speci sau grupuri de speci, cu unelte de pescuit stabilte ca tip şi număr şi la un nivel cantiativ strict
determinat pe speci.
(3) Autorizaţile acoperă o perioadă maximă de 12 luni calendaristice şi nu sunt ransferabile
Art. 39. (1) Autorizaţile de pescuit sunt emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin filale regionale din
subordinea sa, pentru o perioadă determinată, ţinând cont de următoarele trei criteri:
– activitatea anterioară a producătorilor;
– orientarea pieţei;
– raportul între capacitatea de pescuit şi resursele acvatice vi disponibile.
Art. 40. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură repartizează cotele de capturi şi eforturile de pescuit, instiuite în
baza reglementărilor comunitare sau naţionale, în sub-cote atribuite fie organizaţilor de producători sau uniunilor lor care asigură
gestiunea, fie navelor sau grupurilor de nave.
(2) Această repartiţe este valabilă pentru o perioadă de 12 luni calendaristice.
(3) Drepturile obţinute prin atribuirea sub-cotelor nu sunt ransferabile.
Art. 41. (1) În cazul în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a alocat, în conformitate cu procedura de
repartizare totalitatea cotelor sau o parte a anumitor cote de capturi sau de eforturi de pescuit organizaţilor de producători sau federaţilor
acestora, acestea trebuind să asigure cea mai bună utilzare a sub-cotelor de capturi atribuite astfel pe baza unui plan de gestiune.
(2) Planul de gestiune trebuie stabilt în conformitate cu obiectivele determinate de capitolul 6 al prezentului tilu.
(3) Condiţile de aplicare ale acestui articol sunt stabilte prin ordin al autorități publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
Art. 42. (1) Un program de adaptare a capacităţilor de captură a flotei de pescuit marin la resursele halieutice disponibile,
incluzând construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se stabileşte prin ordin al autorităţi publice
centrale responsabilă de sectorul pescăresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, după consultarea
Comitetului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc şi ţinând cont de obligaţile internaţionale asumate.
18 (2) Programul de adaptare precizează, pe speci sau grupuri de speci, zonele sau grupurile de zone de aceaşi
tipologie marină şi eventual, pe metode de pescuit, obiectivele urmărite, precum şi condiţile în care capacitatea de captură a flotei de
pescuit este corelată cu resursele halieutice disponibile.
(3) În scopul exploatări durabile a resurselor acvatice vi, capacitatea flotei, numărul, tipul şi selectivitatea uneltelor
se poate adapta la situaţia zonelor de pescuit prin opriea temporară sau definitvă a activităţi anumitor nave şi ambarcaţiuni de pescuit, în
condiţile stabilte de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, la propunerea Agenției Naționale pentru Pescuit
şi Acvacultură, prin hotărâre de guvern, pe baza studilor de specialitate, a consultări Comitetului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, cu
luarea de măsuri compensatori adecvate.
Art. 43. În apele marine aflate sub suveranitate sau jurisdicţie română, activităţile de pescuit marin, sub rezerva
dispoziţilor regulamentelor Uniuni Europene, acordurilor bilaterale internaţionale la care România este parte, sunt interzise navelor
sub pavilon străin.
Art. 4. (1) Condiţile de determinare a specilor, a coeficienţilor de conversie în greutate vie şi a taliei şi greutăţi minime a
capturilor se stabilesc prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
1. instrucțiunile și măsurile de precauție pentru a asigura conservarea resurselor și pentru a reglementa
exercitarea pescuitului şi măsurile de interdicţie permanentă sau temporară sau de reglementare a exercitări pescuitului
pentru anumite speci sau cu anumite unelte în anumite zone.
2. evaluarea rezervelor naturale de moluște și crustace, precum şi definirea condiţilor de exploatare a acestora.
3. măsurile de delimitare a rezervelor pentru care este interzis pescuitul sau de definire a restricţilor de pescuit
aplicate pentru a realiza lucrări de implantare a structurilor artifciale în vederea exploatări şi puneri în valoare a
resurselor biologice sau pentru protecția exploatărilor de culturi marine.
(3) Autoritatea publica centrală responsabilă de sectorul pescăresc prin acord cu custodele unei ari protejate
poate aproba pentru o perioada şi arie determinată, exploatarea specilor invazive, pe baza unui studiu ştinţifc în vederea asigurări
echilbrului de ecosistem.
Art. 45. Se stabilesc prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc caracteristicile tehnice si
conditile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial in apele marine si continentale.
19Capitolul 7. Pescuitul de agrement şi sportiv
Art. 46. (1) Pescuitul de agrement reprezintă activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vi în scop
recreativ sau turistic și se practică în ecosisteme acvatice naturale și amenajate
(2) Pescuitul recreativ în ecosisteme acvatice naturale şi amenajate (cu excepţia amenajărilor piscicole) se efectuează pe baza unui
permis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână/1lună/ 2 luni/un an calendaristic), a tichetului
teritorial și carnetului de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură și eliberate de asociațile de pescari
autorizate deţinătoare ale unui drept de pescuit într-un teritoriu delimitat, în baza unui test care să confirme cunoaşterea legislaţiei
specifce şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare.
(3) Pescuitul recreativ în amenajările piscicole înregistrate în Registrul Unităţilor de Acvacultură se efectuează în condiţile şi pe baza
regulamentului stabilt de deţinătorul licenţei de acvacultură, regulament înregistrat la autoritatea publică centrală responsabilă
pentru domeniul pescăresc, care se va constiui în anexă la licenţa de acvacultură.
(4) Pescuitul turistic se efectuează pe baza unui permis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână), a
tichetului teritorial şi a fişei de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură și eliberate de tiulari unei cote de
pescuit în baza unui test care să confirme cunoaşterea legislaţiei specifce şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare. Fişa de capturi
se returnează in maxim 24 de ore de la sfârşitul perioadei de valabiltate a permisului, sub orice formă (fizică sau electronică – sms,
email, etc) către tiularul cotei de pescuit.
(5) Pescuitul sportiv reprezintă activităţi necomerciale de pescuit practicate în scop de performanţă de către structuri sportive
înregistrate în Registrul Sportiv de către autoritatea publică centrală care răspunde de sport
(6) Pescuitul sportiv se poate defăşura în ecosisteme naturale şi amenajate în baza unui acord încheiat cu deţinătorului cotei de pescuit
sau cu deţinătorului unei licenţe de acvacultură. Acordurile şi programul competiţonal se notifcă de către părţi în termen de 10
(zece) zile calendaristice de la perfectare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Pescuitul sportiv nu dă drept de reţinere
a capturi.
(7) (În termen de 90 de zile de la data intrări în vigoare a prezentei legi, prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă de
sectorul pescăresc se vor stabil condițile de practicare a pescuitului de recreativ și turistic, regulamentele de practicare şi de testare
a cunoştinţelor, precum și modelele permiselor, tichetelor teritoriale și a carnetelor şi fişelor de capturi.
(8) În scopul asigurări protecției și conservări resurselor acvatice se stabilesc condițile pentru practicarea pescuitului de agrement în
apele maritme și continentale astfel:
a) în apele curgătoare și stătătoare salmonicole din zona montană, numai cu o singură undiță sau cu o lansetă cu
maximum două cârlige;
20b) în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunări și pe brațele sale, în Delta Dunări, cu maximum 3 undițe sau
cu 3 lansete cu maxim două cârlige fiecare;
c) în apele teritoriale ale Mări Negre, cu maximum două undițe, două lansete cu maximum două cârlige fiecare sau o
țaparină, cu maxim 10 cârlige fiecare.
Art. 47. Cota de pescuit recreativ şi turistic pe fiecare zonă de pescuit şi numărul maxim de pescari pe fiecare zonă, se
stabileşte pe baza TAC-ului.
Art. 48. Cota de pescuit corespunzătoare ecosistemelor acvatice naturale se concesionează către asociaţile de pescuit de
recreativ sau turistice legal înfinţate şi înregistrate în registrul asociaţilor de pescuit de agrement la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură.
Art. 49. Autorizaţia de pescuit recreativ sau turistic în ecosistemele acvatice naturale sau amenajate, cu exceptia amenajărilor
piscicole înregistrate în Registrul Unităţilor de Acvacultură, acordată pentru zonele concesionate va conţine cotele alocate, pe speci, zona
de pescuit şi numărul maxim de permise care se pot elibera.
Art. 50. (1) Asociaţile de pescuit de recreativ şi turistic au obligaţia de a raporta capturile pe speci anual, până în data de 31
ianuarie pentru anul precedent, către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(2) Titulari permiselor de pescuit recreativ sau turistic sunt obligați să treacă în carnetul de capturi sau în fişa de capturi, specia capturată și
greutatea individuală a capturi imediat după capturare, numai la specile pentru care este stabiltă cotă.
(3) Deţinători unui permis de pescuit recreativ sunt obligați să predea carnetul de capturi către asociația al cărei membru este până cel
tărziu în data de 31 decembrie a anului pentru care este valabil respectivul carnet, sub sancțiunea suspendări dreptului de a primi permis
de pescuit de pentru următorul an.
(4) Deţinători unui permis de pescuit uristic sunt obligați să predea fişa de capturi către asociația care il-a eliberat în termen de 24 de ore
de la expirarea valabiltăţi acestuia, sub sancţiunea de a-i fi refuzată eliberarea unui nou permis de pescuit uristic.

Capitolul 8. Pescuitul în scop ştinţific sau didactic
Art. 51. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, la cerere, o autorizaţie specială de pescuit în scop
ştinţifc, netransmisibilă, instiuţilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:
a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversităţi structuri, funcţionabiltăţi şi productivităţi din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor
specifce;
21b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de către activităţile de pescuit şi
acvacultură, precum şi de alte activităţi antropice, precum şi a impactului produs de specile protejate asupra resurserlor acvatice vi
sau efectivelor piscicole din fermele de acvacultura;
c) identifcarea de noi zone şi resurse acvatice vi de interes pentru exploatare;
d) dezvoltarea şi diversifcarea acvaculturi;
e) monitorizarea resurselor acvatice vi desfăşurată de către administratori sau custozi în cadrul planurilor de management al arilor
naturale protejate
(2) Autoritatea publică centrală responsabilă pentru sectorul pescăresc, în urma consultărilor, stabileşte condiţile de acordare a
autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştinţifc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(3) Capturile obţinute în urma pescuitului ştinţifc nu fac obiectul comercializări.
(4) Solicitarea autorizaţiei de pescuit în scop ştinţifc include:
a) domeniul de aplicare preconizat de cercetare ;
b) zona de pescuit;
c) metodele de pescuit care se vor utilza;
d) identifcarea specilor de organisme acvatice vi care sunt vizate;
e) numărul de indivizi pe speci cantiatea planifcată a capturi şi protocolul de eşantionare urmat;
f) durata preconizată a studiului;
g) datele de identifcare a navelor sau ambarcațiunilor care vor fi folosite;
h) nominalizarea cercetătorilor cordonatori.
(5) Solicitarea autorizaţiei de pescuit în scop de didactic include denumirea resurselor acvatice vi care sunt vizate, zona de pescuit şi
metodele de pescuit care vor fi utilzate, durata preconizată a activităţilor de pescuit didactic și capturile estimate ca specie, vârstă și
cantiate.
(6) Cererile prevăzute la aliniatele (4) și (5) trebuie să fie transmise cel mai târziu cu o lună înainte de data prevăzută pentru începerea
activităților de pescuit pentru scopuri de cercetare sau formare.
Art. 52. (1) Autorizaţia de pescuit în scop ştinţifc emisă pentru monitorizare şi evaluare va conţine specile de organisme
vizate de pescuit, capturile, perioada, zona de pescuit și mijloacele de pescuit putând exista derogări de la limitările reglementate privind :
a) anotimpurile ;
b) zonele de protecție ;
c) limitele de dimensiune
2d) tipul de mijloace de pescuit.
(2) Autorizaţia de pescuit în scop de formare specifcă va cuprinde tipurile de organisme vizate, capturile, perioada, zona de pescuit și
mijloacele de pescuit.
(3) În timpul pescuitului în scop ştinţifc și de formare, capturile realizate vor fi menţionate într-un registru de evidenţă, care va include
specile de organisme pescuite, cantiatea, perioada şi zona de pescuit.
Art. 53. Beneficiari autorizaţilor de pescuit scop ştinţifc sau didactic vor transmite către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură, un raport scris conţinând îndeplinirea condiţilor prevăzute în autorizaţie, în termen de trei luni/30 zile de la data finalizări
activităţi.
Art. 54. (1) Autorizaţia de pescuit în scop ştinţifc sau de formare poate fi retrasă de funcționari cu drept de inspectie si
control, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în cazul unor încălcări grave ale prevederilor din licență.
(2) Măsura prevăzută la aliniatul (1) este executorie imediat.
Art. 5. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate refuza emiterea unei noi autorizaţi de pescuit în scop de
ştinţifc în cazul în care :
a) solicitantul autorizaţiei nu a prezentat rezultatele și concluzile prevăzute la art.53 ;
b) în timpul studilor anterioare au fost încălcate în mod grav prevederile din licență sau reglementările legale privitoare la
activitatea de pescuit organisme acvatice vi în scopuri de cercetare ștințifcă.
Titlul 5. Reglementarea organizări pieţei produselor
Capitolul 9. Organizaţi de producători, recunoaştere
Art. 56. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc dezvoltă un dialog și o consultare permanentă cu
organizaţile de producători direct sau prin Comitetului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc în condițile art.1.
(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură va copera cu organizaţile de producători în cea ce priveşte aspectele de gestionare,
alocarea cotelor şi dimensionarea eforturilor de pescuit
Art. 57. Organizaţile de producători sunt structuri recunoscute ca atare de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură în baza regulamentelor europene şi naţionale specifce.
23Titlul 6. Pregătirea profesională, perfecţionarea şi cercetarea – dezvoltarea tehnologică
Art. 58. (1) În scopul gestionări durabile a resurselor acvatice vi, orientări de perspectivă a dezvoltări sectorului pescăresc,
dezvoltări acvaculturi şi ajustări capacităţi de pescuit funcţie de nivelul resurselor acvatice vi disponibile, Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură sub cordonarea autorităţi publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc acţionează pentru crearea unui
cadru de coperare între reprezentanţi sectorului pescăresc şi nstiutele de cercetare, specialişti implicati în activităţi de monitorizare si
evaluare a stări ecologice a apelor de suprafaţă.
(2) Din Fondul pentru Sectorul Pescăresc se pot cofinanţa activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniul pescuitului şi
acvaculturi, acţiuni de refacere a ecosistemelor acvatice naturale, a zonelor de reproducere şi de refugiu pentru resursele acvatice vi,
prog,amele de repopulări de susţinere cu speci protejate sau aflate pe Lista Roşie IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea
Naturi) propuse de instiutele de cercetare în parteneriat cu organizaţile de producători recunoscute, de organizaţi neguvernamentale cu
activitate în domeniul protecţiei mediului şi de alte organizați interesate cu activitate relevantă pentru sectorul pescăresc
Art. 59. Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc adoptă programe naţionale de colectare de date
ştinţifce, de cercetare şi novare în domeniul pescuitului şi acvaculturi.
Art. 60. (1) Cu avizul Comitetului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se vor aproba cofinanţările programelor naţionale sau
regionale care vizează refacerea ecosistemelor acvatice naturale, a zonelor de refugiu şi reproducere a populărilor, de susţinere pentru
specile de viețuitoare acvatice periclitate.
Titlul 7. Integrarea activităţi pescăreşti cu managementul apelor, arilor naturale protejate,
a siturilor Natura 2000 şi a strategilor pentru mediul marin
Art. 61. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă cu domeniul apelor, in procesul de valorifcare a resurselor publice
acvatice garantează securitatea juridică şi predictibiltatea financiară a acesului la apele în care se poate desfăşura acvacultura.
(2) Lista lacurilor de acumulare şi altor ecosisteme acvatice naturale în care se poate practica acvacultura cu sau fără furajare va fi aprobată
prin ordin al autorităților publice centrale responsabile pentru sectorul pescăresc, în concordanţă cu planurile de management al fiecărui
bazin hidrografic.
(3) Utilzarea apei ca mediu de viaţă pentru peşti și alte organisme acvatice vi, în condiţile în care nu există un impact semnifcativ asupra
mediului acvatic se face cu tilu gratuit.
24 (4) Durata minimă a unui contract pentru practicarea acvaculturi este de 15 ani.
Art. 62. Activele aferente amenajărilor piscicole peste care se suprapun situri Natura 200 sunt scutie de plata impozitelor
sau taxelor pe teren sau pe construcţi în baza autorizaţiei de mediu.
Art. 63. Modul de calcul şi de acordare a plăţilor compensatori pentru pierderile generate de instiuirea unui regim de
protecţie sau pentru formele de acvacultură extensivă şi semintensivă, care prevăd conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversități
și gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradițonale ale zonelor de acvacultură, se va stabil prin ordin al autorităţi publice centrale
responsabilă pentru sectorul pescăresc în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 64. Planurile de management a arilor naturale, inclusiv a siturilor Natura 200 din zonele unde se desfăşoară activităţi de
pescuit şi acvacultură se vor face, cu consultarea factorilor interesați conform legi.
Titlul 8. Inspecţia şi controlul
Capitolul 10. Principi generale
Art. 65. (1) În sfera politci comune de pescuit, pe teritoriul şi în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia României,
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură inspectează şi controlează activităţile desfăşurate de orice persoană fizică sau juridică
legate de activităţile de pescuit şi acvacultură, transbordare, transfer al peştelui în cuşti sau instalaţi de acvacultură, inclusiv activităţile de
debarcare, import, transport, prelucrare, comercializare şi depozitare a produselor pescăreşti şi de acvacultură, precum şi unităţile de
alimentaţie publică şi turism care utilzează produse pescăreşti.
(2) Persoanele fizice și juridice supuse inspecției sau controlului au obligația de a permite acesul în sedi, sucursale, ofici, puncte de
lucru, unităţi de acvacultură, nave, ambarcațiuni, unelte, instalați și mijloacele de atingere a obiectului de activitate și de a furniza
datele solicitate în condițile legi.
(3) În domeniul vizat de aliniatul (1), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este autoritatea care cordonează activitățile de
inspecţie şi control ale tuturor autorităților naționale care au competențe de inspecție și control și îşi stabilește procedurile de
control și nspecție în acord cu celelalte autorități mplicate.
25(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este responsabilă de cordonarea colectări datelor, procesări și certifcări
informaților privind activitățile de pescuit, acvacultură, procesarea şi comercializarea din sectorul pescăresc pentru raportarea,
coperarea și asigurarea transmiteri informaților către instiuțile europene abiltate sau după caz către alte țări în condițile legi.
(5) Obligativitatea transmiteri datelor în conformitate cu aliniatul precedent va fi înscrisă în autorizaţia de pescuit, în licenţa de
acvacultură şi în condiţile acordări permisului de pescuit.
Capitolul 11. Monitorizarea
Art. 6. (1) Navele de pescuit puntate, care activează în apele teritoriale, inclusiv cele destinate cercetări şi formări, sunt
obligate să fie echipate cu un sistem de monitorizare (VMS – vesel monitoring system).
(2) În vederea monitorizări permanente şi eficiente a activităţi navelor de pescuit, indiferent de poziţa acestora, în cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează Centrul de monitorizare a pescuitului, utilzând proceduri conforme cu
reglementările europene.
(3) Activitatea de monitorizare se realizează integrat cu sistemele de monitorizare gestionate de alte autorităţi, pe baza unor acorduri şi
proceduri specifce.
(4) Ambarcaţiunile/nave de pescuit care desfăşoară activitatea de pescuit, în afara mări teritoriale şi rămân la pescuit peste 36 de ore,
trebuie să informeze obligatoriu şi organele Poliţei de Frontieră, cu 2 ore înainte de plecarea şi de sosirea în porturi/ zone de
acostare.
(5) Ambarcaţiunile /navele de pescuit care trec frontiera (în afara mări teritoriale) şi rămân la pescuit mai mult de 36 de ore sau cele
care vor acosta într-un port care nu este românesc, vor pleca în voiaj dintr-un port deschis traficului nternaţional prevăzut ca punct
trecere frontieră (PTF).
Art. 67. (1) Obligaţia raportări capturilor şi producţiei revine tuturor tiularilor de licenţe, autorizaţi şi permise, direct sau
prin organizaţile acestora.
(2) Modalităţile de completare şi transmitere a datelor vor fi stabilte prin reglementările specifce elaborate de autoritatea publică centrală
care răspunde de sectorul pescăresc.
Art. 68. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în competenţă verifcarea aplicări normelor în toate etapele
comercializări produselor provenite din pescuitul comercial şi acvacultură de la prima vânzare până la vânzarea cu amănuntul, incluzând
transportul.
26(2) Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit, de orice origine sau provenienţă, a căror mărime ori greutate este mai
mică decât cea prevăzută în reglementările în vigoare sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilte ori
contravine normelor sanitar-veterinare.
(3) Produsele provenite din pescuitul comercial şi de acvacultură plasate pe piaţă sunt etichetate în mod corespunzător pentru asigurarea
trasabiltăţi fiecărui lot, iar datele specifcate pe etichetă şi modul de etichetare sunt reglementate prin ordin al autorităţi publice centrale
responsabilă pentru sectorul pescăresc.
Capitolul 12. Inspecția piscicolă
Art. 69. (1) Inspecţia piscicolă se realizeză de către funcționari specializați având funcția de inspectori piscicoli, angajați ai
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditaţi de către aceasta şi de către inspectori comunitari în conformitate cu
acordurile internaționale, reglementările Uniuni Europene și legislația română.
(2) Pentru desfăşurarea cu eficienţă a activităţilor de inspecţie şi control în sectorul pescăresc se înfinţează Garda Piscicolă.
(3) Condițile de acreditare pentru funcționari ce realizează inspecția și controlul, precum și modul de constiuire a Gărzi piscicole și de
acreditare a membrilor acesteia pentru constatarea şi sancţionarea contravenţilor şi constatarea infracțiunilor, sunt stabilte de către
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură și aprobate prin ordin al autorități publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
Art. 70. (1) Sunt abiltați să constate contravenţile, să aplice sancţiunile contravenţionale şi să constate infracțiunile conform
dispoziților prezente, inspectori piscicoli, persoanele funcționari ofițeri și agenți de polițe precum și alți agenți abiltați de legi speciale
din cadrul Gărzi Naţionale de Mediu, Inspecţiei Apelor, Poliţei, Jandarmeriei, Inspecției Silvice.
(2) Administrațile/custozi arilor naturale protejate sunt abiltate să efectueze controlul activităților de pescuit comercial şi de agrement pe
teritoriul arilor naturale protejate și de a aplica sancțiuni în conformitate cu prezenta lege sub cordonarea și în condițile reglementate de
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(4) Personalul cu drept de inspecție și control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditat de aceasta cu
această funcție, beneficiază de un stimulent stabilt prin ordin al autorităţi publice centrale responsabilă cu sectorul pescăresc, pe baza
unei grile de rezultate, propusă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 71. (1) Inspectori piscicoli şi personalul cu drept de control prevăzut de prezenta lege, trebuie supună confiscări unelte
de pescuit, bărcile cu motor, mijloacele de transport pe apă şi pe uscat şi alte instrumente de pescuit interzise şi pot confisca pe cele
neinterzise, utilzate pentru infracţiuni, aşa cum sunt ele descrise în dispoziţile prezente şi în legislaţia penală în vigoare.
27(2) Inspectori piscicoli şi personalul cu drept de control prevăzut de prezenta lege, pot confisca ambarcaţiunile, automobilele şi alte
vehicole, precum şi animalele de tracţiune utilzate pentru comiterea unor infracţiuni pentru deplasarea la şi de la locurile unde au
fost comise infracţiunile sau pentru a transporta sau comercializa peşti capturaţi.
(3) Prevederile legi penale privind confiscarea extinsă se aplică şi nfracţiunilor prevăzute de prezenta lege.
(4) Peştele confiscat, în măsura în care acesta nu mai poate fi returnat în mediul acvatic de unde a fost extras, va fi predat la cea mai
apropiată unitate de comercializare a peştelui, la valoarea de achiziţe al celui mai apropiat Centru de Primă Vânzare sau magazin
pescăresc.
(5) Unităţile de comercializare a peştelui sunt obligate să primească şi să comercializeze produsele piscicole provenite din confiscări,
dacă acestea corespund cerinţelor de comercializare.
Personalul cu drept de pază este obligat să prindă şi să prezinte poliţei pe făptuitor, să oprească şi să predea poliţei bunurile ori valorile care
fac obiectul infracţiuni sau al altor fapte ilcite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru
luarea acestor măsuri. Procesul-verbal astfel întocmit constiuie act de sesizare a organelor de urmărire penală;
(6) Bunurile confiscate, de către cei îndreptăţi să constate infracţiunea, vor fi predate în custodia păgubitului sau a organelor de
poliţe, pe bază de proces verbal, până la soluţionarea cauzei de către organele în drept.
Art. 72. (1) Personalul de pază al unităţilor piscicole, este obligat, în cazul depistări unor infracţiuni flagrante, să prindă şi să
prezinte poliţei pe făptuitor, să oprească şi să predea poliţei bunurile ori valorile care fac obiectul infracţiuni sau al altor fapte ilcite, luând
măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri.
(2) Personalul de pază din amenajările piscicole pot deţine în condiţile legi, arme de vânătoare cu alice sau arme cu
destinaţie utiltară pentru combaterea avifaunei ihtiofage, care nu face obiectul protecţiei sau restricţilor în perioada septembrie-martie;
armele vor avea caracter de armă de serviciu, iar egimul acestora este cel prevăzut de legislaţie.
Titlul 9. Sancțiuni
Art. 73. Nerespectarea dispoziţilor prezentei legi de către persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea
administrativă, civilă sau penală.
Art. 74. Următoarele fapte constiuie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 30 lei la 60 lei:
a. pescuitul de agrement al oricăror speci de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice vi efectuat fără permis de pescuit în
habitatele piscicole naturale sau fără tichet eritorial sau necompletarea de îndată în carnetul de capturi a capturi ;
28b. neprezentarea permisului de pescuit, a licenţei sau autorizaţiei de pescuit atunci când acestea sunt solicitate de către
persoanele cu atribuţi de control;
c. încălcarea condiţilor pentru practicarea pescuitului de agrement prevăzute în prezenta lege;
d. pescuitul de agrement al resurselor acvatice vi sub dimensiunile legale.
Art. 75. Următoarele fapte constiuie contravenţi şi se sancţionează cu amendă de la 60 lei la 1.00 lei şi cu reţinerea şi
suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după caz:
a. prinderea salmonidelor cu mâna sau cu alte unelte de pescuit artizanale și neautorizate;
b. pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c. pescuitul cu mai mult de 3 muşte artifciale în apele salmonicole;
d. Incalcarea conditilor de desfasurare a pescuitului de agrement şi sportiv
e. mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu semnifcație piscicolă;
f. pescuitul de agrement în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al resurselor acvatice vi, în perioada de
prohibiţe şi în zonele de protecţie.
Art. 76. Următoarele fapte constiuie contravenţi şi se sancţionează cu amendă de la 1.00 lei la 2.00 lei şi cu reţinerea şi
suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a. plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunări;
b. utilzarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel în cadrul complexului lagunar Razim-Sinoe, în ghiolurile Belciuc,
Erenciuc şi în lacurile litorale;
c. neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţile stabilte, a măsurilor dispuse de personalul cu drept de inspecţie şi
control;
d. capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi
de şes, cu excepţia Dunări şi Prutului;
e. nemarcarea uneltelor de pescuit comercial ;
f. pescuitul cu unelte neautorizate.
g. încălcarea condiţilor de autorizare.
Art. 7. Următoarele fapte constiuie contravenţi şi se sancţionează cu amendă de la 1.50 lei la 3.50 lei:
a. introducerea specilor alohtone, aşa după cum sunt definite de Regulamentul (CE) 708/207, în habitatele piscicole
naturale sau în amenajările piscicole, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi fără avizul autorităţi
publice responsabile de protecţia mediului;”
b. nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţi de acvacultură sau existenţa unor neconcordanţe între conţinutul
acesteia şi constatările efectuate.
29Art. 78. Următoarele fapte constiuie contravenţi şi se sancţionează cu amendă de la 3.00 lei la 6.00 lei şi cu reţinerea şi
suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a. pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea sau comercializarea resurselor acvatice vi provenite din
habitatele piscicole naturale sub dimensiunea minimă legală;
b. refuzul de a permite acesul personalului autorizat pentru controlul şi nspecţie la sedile și sucursalele unităților controlate,
navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare şi/sau comercializare, precum şi
în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit de agrement;
c. utilzarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj exterior corespunzător licenţei
de pescuit sau cu inscripționare falsă ;
d. pescuitul în scop comercial şi recreativ/ sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 50 m aval de baraj
Art. 79. Următoarele fapte constiuie contravenţi şi se sancţionează cu amendă de la 6.00 lei la 10.00 lei:
a. distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţilor hidrotehnice
aferente amenajărilor piscicole, dacă prin amploarea lor nu constiuie infracţiune potrivit legi penale;
b. distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă nu constiuie
infracţiune potrivit legi;
c. plasarea unui baraj, a unei nstalaţi sau a oricărei faciltăţi de pescuit, care are drept scop împiedicarea completă a treceri
peştilor sau ţinerea acestora în captivitate, cu excepţia celor autorizate în acest scop de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură, instanța de judecată poate dispune refacerea spaților, în conformitate cu condițile legale, fără a aduce atingere
prevederilor prezentului tilu;
d. reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează
existenţa resurselor acvatice vi, dacă nu constiuie infracţiune potrivit legi penale;
e. distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu
constiuie infracţiune potrivit legi penale;
f. neinstalarea sau distrugerea dispozitvelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irgaţi, precum
şi în instalaţile hidroenergetice, dacă nu constiuie infracţiune potrivit legi penale;
g. neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vi la construcţia
sau golirea lacurilor de acumulare;
h. neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltări normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;
i. aruncarea , deversarea sau scurgerea în apele menționate la art.6, direct sau indirect, a unor substanțe care afectează
peștele sau nutrița, reproducerea și valoarea alimentară a peștelui, dacă nu constiuie infracţiune potrivit legi penale;
j. pescuitul ostriţei;
k. nexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea ecosistemelor acvatice naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare
acvatice vi;
30l. circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace al buştenilor prin albia minoră a râurilor şi pâraielor din
zona de munte;
m. lipsa sau neprezentarea documentelor de provenienţă a produselor piscicole la unitatea de comercializare în momentul
controlului privind comercializarea peştelui.
Art. 80. Următoarele fapte constiuie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 10.00 lei la 15.00 lei şi nterzicerea
dreptului de a practica activităţi pescăreşti pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani:
a. nedeţinerea licenţei/autorizaţiei de pescuit comercial, de agrement sau de procesare, după caz;
b. Pescuitul în perioadele şi locurile în care se interzice pescuitul prin ordinul de prohibiţe;
c. reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului legal;
d. deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către
persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau cu terenurile inundabile;
e. pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare
acvatice, în perioada de prohibiţe şi în zonele de protecţie;
f. pescuitul resurselor acvatice vi cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale;
g. deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor sau a altor resurse acvatice vi la
momentul controlului efectuat de organele de control. Săvârşirea faptei din culpă se pedepseşte;
h. producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a
năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;
i. pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare;
j. producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilzarea uneltelor de plasă de tip monofilament cu ochiul de
plasă mai mic de 45 mm ;
k. introducerea în ecosistemele acvatice naturale a specilor fără respectarea condiţilor stabilte prin actele de
reglementare ale autorități publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.şi ale autorităţi publice responsabile
de protecţia mediului.
Art. 81. (1) Următoarele fapte constiuie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani şi nterzicerea dreptului de
pescuit pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani după ispăşirea pedepsei:
a. pescuitul electric, deţinerea, fabricarea, producerea și comercializarea și/sau folosirea aparatelor şi dispozitvelor care
distrug resursele acvatice vi prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi
narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorâri resurselor acvatice vi;
b. pescuitul cu unelte şi prin metode interzise;
31c. capturarea și/sau omorârea deliberată a mamiferelor marine;
d. aruncarea de substanţe chimice sau momeală în habitatele piscicole pentru ameţirea sau distrugerea resurselor acvatice vi;
e. pescuitul, deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor capturaţi pe teritoriul României din mediul sãlbatic, precum şi a
produselor şi subproduselor obţinute din aceştia, cu excepţia celor proveniţ din acvaculturã pentru care se face dovada
origini prin documente şi/sau marcaje justificative legale;
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 82. (1) Sunt supuse ridicări în vederea confiscări bunurile prevăzute de art. 71 şi 72 precum şi orice alte bunuri care au
fost folosite la săvârşirea infracţiunilor indiferent de proprietar.
(2) Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţilor, constând în peşte, icre, alte resurse acvatice, sunt supuse confiscări şi
vor fi returnate în mediul acvatic dacă sunt în stare vie, vor fi valorifcate deîndată, dacă indeplinesc condiţile de comercializare sau vor fi
supuse confiscări sanitare-veterinare în cazul în care nu se pot aplica cele menţionate anterior.,
(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorifcarea lor în condiţile legi,
contravaloarea făcându-se venit la Fondul pentru Sectorul Pescăresc, după deducerea prejudiciului cauzat părţi vătămate.
(4) în garantarea acoperii prejudiciului se poate solicita instanţei aplicarea confiscări extinse în conformitate cu prevederi legi penale.
Art. 83. În cazul faptelor comise pe timp de noapte se va aplica maximul sancţiunilor prevăzute de lege. Şi în cazul în care
acestea sunt comise de către persoane sau grupuri de persoane sau de persoane cu atributi in protejarea resursei piscicole sau de control
si constatare a contraventiei si nfractiunilor
Art. 84. Furtul de peşte în dauna unor persoane private sau a statului constiuie infracţiune contra patrimoniului şi se
pedepseşte conform Codului Penal.
Art. 85. Vânzarea peştelui fără documente legale atrage după sine anularea permisului, licenţei, autorizaţiei pentru posesori
de licenţă şi autorizaţie şi constiuie infracţiune pentru orice persoană.
Titlul 10. Dispoziţi finale şi tranzitori
Art. 86. În termen de 90 de zile de la promulgarea legi autoritatea publica centrală pentru pescuit împreună cu autoritatea
publica centrală pentru stabilrea ordini și siguranței publice vor stabil prin ordin comun măsurile ce revin instiuților din subordine
pentru:
32a. Crearea cadrului normativ national privind realizarea coperari intre toate instiutile cu atributi in domeniu pentru
cresterea capacitati de inspecție și control în domeniul pescuitului şi acvaculturi.
b. Crearea unui cadru national comun pentru efectuarea schimbului de date si nformati, inclusive.
c. Realizarea unei platforme informatice naționale de coperare pentru efectuarea schimbului de date și nformați între toate
instiuțile cu atribuți în domeniul pescuitului și afacerilor maritme incluzând și coperare transfrontalieră si transnațională
pentru efectuarea schimbului de date.
d. Eficientizarea activități de control prin implementarea sistemelor de verifcare încrucișată și de transmitere electronică a
datelor;
e. Prevenirea, diminuarea si combaterea pescuitului INN în apele continentale, Delta Dunări şi la Marea Neagră;
f. Desfășurarea de acțiuni comune de inspecție și control privind pescuitul comercial, debarcările și comercializarea resurselor
acvatice;
g. Elaborarea și desfășurarea unor programe de pregătire specializată, pentru operare în domeniul pescuitului si afacerilor
maritme.
Art. 87. La data intrări în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.317/13 octombrie 209 pentru aprobarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr.23/208 privind pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial nr.708 din 21 octombrie 209, cu
modifcările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţi contrare prevederilor prezentei legi.
Art. 8. (1) Până la intrarea în vigoare a hotărâri Guvernului prevăzute la art.7 aliniat (2), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură funcţionează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.545 din 9 iunie 2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.44 din 1 iulie 2010, cu modifcările
şi completările ulterioare.
(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se subrogă Administraţiei Naţionale “Apele Române” şi Societăţi Comerciale de
Producere a Energiei Electrice “Hidroelectrica” -S.A. Bucureşti în cea ce priveşte drepturile şi obligaţile care rezultă din contractele
încheiate de acestea care au ca obiect exploatarea, gestionarea şi administrarea resurselor acvatice vi şi preia toate contractele
încheiate în acest sens cu terţe persoane, fizice sau juridice, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin autorități
publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
(3) Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunări” se substiuie Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în cea ce priveşte
drepturile şi obligaţile care rezultă din contractele de concesiune care au ca obiect valorifcarea resurselor acvatice vi din Rezervaţia
Biosferei “Delta Dunări”.
(4) Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunări” predă, pe bază de protocol, către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
contractele de concesiune care au ca obiect valorifcarea resurselor acvatice vi din Rezervaţia Biosferei “Delta Dunări”.
3Art. 89. Se interzic lucrările de intervenţie asupra corpurilor de apă care au fost propuse pentru protejarea unor speci
acvatice, altele decât cele destinate asigurări setului de măsuri de conservare.
Anexa 1 la Legea pescuitului şi acvaculturi
1. Acvacultura este creşterea sau cultivarea de organisme acvatice utilzând tehnici destinate creşteri producţiei organismelor
în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau
juridice pe întreaga perioadă a creşteri şi cultivări, până la colectare şi incluzând această etapă. Acvacultura practicată în mare va fi
numită maricultură.
2. Administrator al resurselor acvatice vi – persoană juridică de interes public, căreia statul îi încredinţează adminsitrarea
resurselor acvatice vi din habitatele pisicole naturale.
3. Apă închisă: lacuri, bazine, heleşte, canale, iazuri, rezervoare în cazul în care peştele şi alte organisme acvatice nu le pot
părăsi în mod natural.
4. Ape comunitare – apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia statelor membre, cu excepţia apelor adiacente teritorilor.
5. Ape continetale ale României – apele ce includ fluviul Dunărea, râurile interioare, lacurile şi apele subterane situate pe
terioriul României.
6. Avă-reţeaua de fire care formează mai mulţi pereţi de plasă, cu diferite mărimi ale laturi ochiului (setcă cu 2-3 pereţi de
plasă)
7. Autorizaţie de pescuit – actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de
pescuit.
8. Bazin acvatic pentru piscicultură/amenajare piscicolă -cavitate naturală sau artifcială care conţine apă; în acvacultură -iaz,
canal sau rezervor.
9. Captură totală admisibilă (TAC) -cantiatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite speci sau unui
grup de speci, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare
naturală;
10. Capacitate efectivă de pescuit -capacitatea de pescuit a navelor evaluată pe baza comparări capturilor efectuate de aceste
nave.
1. Capacitate nominală de pescuit: capacitatea de pescuit exprimată în funcţie de o caracteristică fizică (puterea motorului sau
34tonajul) sau de o combinaţie de caracteristici de această natură.
12. Captură -masa totală a organismelor acvatice capturate iniţial, captură brută.
13. Carnet de capturi- document emis de Autoritatea publică centrală responsabilă cu pescuitul, eliberat de asociațile de pescuit
de agrement/sportiv/turistic și utilzat de pescari de agrement pentru ținerea evidenței cantiăți capturilor.
14. Centru de primă vânzare -locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obţinute din pescuit.
15. Centru de monitorizare a pescuitului înseamnă un centru operaţional înfinţat de un stat membru de pavilon şi echipat cu
tehnica de calcul şi programele care să le permită recepţionarea şi prelucrarea automată a datelor şi transmiterea electronică a datelor;
16. Cotă – partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de speci, care se alocă persoanelor fizice sau juridice
autorizate să desfăşoare activităţi de pescuit comercial.
17. Drept de pescuit – dreptul de a pescui o cantiate anume din resursa acvatica sau o proportie din captura totală admisibilă
(TAC) sau dreptul de a utilza o navă/ambarcaţiune intr-o maniera specifcata de un plan de management sau de legislatia pescareasca.
18. Debarcare: descărcarea iniţală a oricărei cantiăţi de produse pescăreşti de la bordul unei nave de pescuit pe uscat;
19. Dispozitv/aparat electric de pescuit – instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric, care foloseşte
sisteme ce crează câmpuri electrice în apă, electrocutează resursele acvatice vi, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.
20. Ecosistem acvatic– mediul acvatic si mediul terestru din imediata apropiere (ca zona inundabilă) care, combinate, asigura
sistemul suport fizic si biologic necesar specilor acvatice pe toata durata ciclului de viata.
21. Efectiv piscicol -totalitatea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice existente la un moment dat într-o amenajare piscicolă.
2. Efort de pescuit -pentru o navă, produsul capacităţi sale de pescuit pe durata activităţi de pescuit; pentru un grup de nave,
suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor espective.
23. Exploatare durabilă – exploatarea resurselor acvatice vi prin metode şi procede care să asigure productivitatea şi
biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale.
24. Fişierul (registrul) navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit -documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile
de pescuit care activează la pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, pe categori, dimensiune, puterea motorului, tipul de
activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul.
25. Funcţionari abiltați cu inspecția piscicolă înseamnă o persoană autorizată de o autoritate naţională, de Comisie sau de
Agenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului în vederea realizări unei nspecţi;
3526. Furt piscicol – activitate infracţională care constă în furtul efectivului piscicol în tot sau în parte prin orice mijloace sau
metode din amenajările piscicole sau fără licenţă, autorizaţie, permis ori cu unelte interzise, a peştilor şi altor vieţuitoare acvatice din
habitatele piscicole naturale.
27. Inspector piscicol – persoana cu drept de inspecţie şi control privind respectarea legislaţiei şi a normelor politci comune în
domeniul pescuitului, acvaculturi, procesări şi comercializări peştelui, certifcată de autoritatea publică centrală responsabilă de domeniul
pescuitului.
28. Inspectori comunitari -înseamnă funcţionari ai unui stat membru, ai Comisiei sau ai organismului desemnat de aceasta, ale
căror nume figurează pe lista stabiltă în conformitate cu reglementările comunitare;
29. Inspecţie – înseamnă orice control efectuat de către funcţionari pentru a verifca respectarea normelor politci comune în
domeniul pescuitului şi consemnat într-un raport de inspecţie;
30. Jurnal de pescuit – registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit cu o lungime totala de 10 metri sau mai
mare ,în care sunt înregistrate zilnic activităţile de pescuit şi capturile realizate, cu clasifcarea lor pe speci. 31. Licenţă de pescuit -document oficial care conferă tiularului său dreptul, astfel cum este determinat de normele naţionale, de
a utilza o anumită capacitate de pescuit în scopul exploatări comerciale a resurselor acvatice vi. Aceasta conţine cerinţele minime privind
identifcarea, caracteristicile tehnice şi echiparea unei nave de pescuit comunitare.
32. Licenţă auxilară de pescuit – este o licenţa ce se acordă oricărei nave/ambarcaţiuni care nu este implicată direct în
activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţile de acvacultură sau instalaţile de pescuit staţionare şi/sau efectuează
activităţi de transport a produselor piscicole.
3. Licență de acvacultură – este actul/ documentul administrativ prin care se stabilesc drepturile si obligatile tiularului cu
privire la exploatarea unei capacităţi de acvacultură in conformitate cu legislatia specifca. Aceasta conţine date privind tiularul,
amplasamentul şi suprafaţa, caracteristicile tehnice ale amenajări sau instalaţiei, tipul de tehnologie utilzat, capacitatea de producţie
anuală pe speci şi vârste.
34. Mijloace de pescuit – echipamente, unelte, scule, instrumente, instalaţi, dispozitve şi metode folosite pentru pescuit.
35. Navă de pescuit -orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial.
36. Navă auxilară de pescuit -orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte
navele de pescuit, instalaţile de acvacultură sau instalaţile de pescuit staţionar.
37. Navă comunitară de pescuit -o navă de pescuit aflată sub pavilonul unui stat membru şi înregistrată în Comunitate;
38. Observator însărcinat cu controlul – înseamnă o persoană autorizată de o autoritate naţională să urmărească punerea în
36aplicare a normelor politci comune în domeniul pescuitului;
39. Parte interesata: orice persoana sau grup de persoane avand un interes legitm in utilzarea, conservarea si gestionarea
resurselor acvatice
40. Patrimoniul pescăresc – constiuit din amenajări piscicole şi resurse acvatice vi, asociate domeniului public sau privat.
41. Permis de pescuit – documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit al unei persoane fizice în
scop de agrement.
42. Pescărie – ansamblul de activităţi şi resurse care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui,
sectorul pescăresc reprezantând totalitatea acestora. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un
grup de speci, ascocind-se cu denumirea acesteia/acestora,
43. Pescar profesionist – Pescar comercial: persoană autorizată să desfăşoare activităţi de exploatare comercială a resurselor
acvatice vi din habitatele piscicole
4. Pescuit – activitățile legate de localizarea peștelui, lansarea, fixarea, remorcarea și tractarea uneltelor de pescuit, ridicarea
capturi la bord, transbordarea, păstrarea la bord, prelucrarea la bord, transferul, plasarea în cuști, îngrășarea și debarcarea peștelui și a
produselor pescărești.
45. Pescuit comercial – componentă a pescuitului privitoare la activitatea de exploatare comercială a resurselor acvatice vi din
habitatele piscicole naturale şi din amenajările piscicole.
46. Pescuit de coastă – componentă a pescuitului privitoare la activitățile de pescuit efectuate cu ajutorul navelor care intră zilnic
sau în termen de 36 ore într-un port situat pe teritoriul unui stat membru fără să facă escală într-un port situat într-o țară terță.
47. Pescuitul în Marea Neagră la scară redusă- pescuitul desfăşurat de către ambarcaţiuni care au o lungime maximă de 12m şi
care nu utilzează uneltele remorcate.
48. Pescuit în scop ştinţifc -extragerea resurselor acvatice vi, cu unelte şi metode adecvate care să reflecte scopul ştinţifc, care
să nu aducă prejudici habitatului, conservări și regenerări resurselor acvatice vi, efectuat în orice perioadă a anului, inclusiv în perioada
de prohibițe, în orice zonă, pentru orice specie, la orice vârstă și dimensiune, atât pe timpul zilei cât și pe timpul nopți, în baza autorizaţiei
speciale de pescuit emisă de autoritatea publică centrală ce răspunde de pescuit.
49. Pescuit de agrement – practicarea activităţi necomerciale de pescuit, care implică resursele acvatice vi în scop recreativ,
sportiv sau turistic.
3750. Pescuit recreativ – pescuitul de agrement efectuat cu undița sau cu lanseta, în scop necomercial, în baza apartenţei la o
asociaţie tiulară a unei autorizaţi de pescuit recreativ eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
51. Pescuit sportiv – pescuitul efectuat cu undița sau cu lanseta de către sportivi legitmați conform legi în cadrul cluburilor
sportive de profil egal constiuite, în scop de performanță, agrement sau recrere, obligatoriu cu eliberarea capturi.
52. Pescuit turistic -pescuitul de agrement efectuat cu undița sau cu lanseta, pentru perioade scurte de timp, fără obligaţia de a
fi membru al unei asociaţi de pescuit recreativ sau al unui club de pescuit sportiv.
53. Pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat desemnează activitățile de pescuit care sunt ilegale, nedeclarate sau
nereglementate şi nclude:
54. Pescuit ilegal (INN)- desemnează activitățile de pescuit:
(a) desfășurate de către navele de pescuit naționale sau internaționale în apele maritme aflate sub jurisdicția unui stat, fără
permisiunea statului în cauză sau în contradicție cu legile și reglementările acestuia;
(b) desfășurate de către navele de pescuit care arborează pavilonul statelor care sunt părți contractante la o organizație regională de
gestionare a pescuitului, dar care operează în contradicție cu măsurile de conservare și gestionare adoptate de organizația în cauză și pe
care statele respective trebuie să le respecte sau cu dispozițile legi internaționale aplicabile; sau
(c) desfășurate de navele de pescuit cu încălcarea legilor naționale sau a obligaților internaționale, inclusiv a obligaților asumate de
statele coperante la nivelul organizației regionale de gestionare a pescuitului în cauză;
(d) desfăşurate în apele interioare cu mijloace de pescuit interzise prin lege, cum ar fi: plasă de tip monofilament cu ochiul de plasă
mai mic de 45 mm, ostia, sacul de pescuit, prostovolul
(e) activități cu impact distructiv general asupra întregi faune acvatice aflată în raza de acțiune, indiferent de stadiul de dezvoltare,
cum ar fi: braconajul a curent electric, braconajul cu butelia, braconajul cu explozibil.
5. Pescuitul nedeclarat desemnează activități de pescuit:
a) care nu au fost declarate sau care au fost declarate în mod eronat de către autoritatea națională competentă,
în contradicție cu legile și reglementările naționale; sau
b) care au fost desfășurate în zona de competență a unei organizați regionale de gestionare a pescuitului și nu
au fost declarate sau care au fost declarate în mod eronat, în contradicție cu procedurile de declarare ale acelei
organizați;
3856. Pescuitul nereglementat desemnează activități de pescuit:
a) desfășurate în aria de aplicare a unei organizați regionale de gestionare a pescuitului de nave de pescuit fără
naționalitate sau de acele nave de pescuit care arborează pavilonul unui stat care nu face parte din organizația în
cauză sau de către orice altă ent pescuit, într-o manieră care nu este în conformitate sau care contravine
b) desfășurate în zonele sau în legătură cu stocurile de pești pentru care nu există măsuri aplicabile de conservare sau
gestionare de nave de pescuit într-o manieră care nu este în conformitate cu responsabiltățile statului privind
conservarea resurselor marine vi în temeiul dreptului nternațional;
57. Plasă de pescuit tip monofilament – reţea de plasă formată dintr-un singur fir polimeric netorsionat având mărimea ochiului
de plasă de minim 45mm.
58. Posibiltate de pescuit -dreptul egal cuantifcat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit.
59. Port de bază -locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.
60. Prima vânzare – acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documente
preţul produsului.
61. Principiul precauţiei în managementul pescuitului – lipsa informaţilor ştinţifce adecvate nu trebuie utilzate ca raţiune
pentru amânarea sau neluarea măsurilor adecvate pentru conservarea specilor acvatice şi a mediului lor.
62. Procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură – ansamblul operaţiunilor care modifcă caracteristicile fizice sau
chimice ale acestor produse, având drept scop pregătirea lor pentru comercializare.
63. Prelucrare – procesul care include filetarea, ambalarea, punerea în conserve, congelarea, afumarea, sărarea, prepararea,
murarea, uscarea sau pregătirea peştelui pentru comercializare în orice altă manieră.
64. Punct de debarcare/colectare – locul unde navele şi ambarcaţiunile de pescuit în habitatele piscicole naturale descarcă
peştele în vederea expedieri spre centrele de primă vânzare/punctele de colectare.
65. Registrul unităţilor de acvacultură – baza electronica de date, care cuprinde licentele de acvacultura emise, conţinutul
acestora, informaţi privind incidenţa epizotilor, regimul de protecţie ecologică, precum şi producţile anuale pe speci.
(b) Registrul asociaţilor de pescuit – baza electronică de date care cuprinde informaţi privind identifcarea asociaţilor de
pescuit, înregistrate la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(c) Resurse acvatice vi -specile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile şi acesibile din
39habitatele piscicole naturale şi amenajările piscicole în orice stadiu al ciclului lor biologic.
6. Sectorul pescăresc din România cuprinde toate domenile referitoare la protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea
resurselor acvatice vi, activitatea de pescuit, inclusiv în scopul de agrement (recreativ sau sportiv) sau profesional, activitatea de
acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obținute din pescuit şi acvacultură, în apele dulci și sărate aflate sub jurisdicţia
naţională a României
67. Setul de măsuri de conservare – reprezintă măsurile stabilte de custozi/administratori de ari naturale protejate/ situri
Natura 200, penru menținerea în stare de conservare favorabilă a specilor și habitatelor pentru care au fost desemnate respectivele ari
naturale protejate/situri Natura 200, și care sunt obligatoriu de respectat atât de administratori resurselor acvatice vi cât și de
beneficiari autorizaților de exploatare a acesteia.
68. Specie introdusă – orice specie de peşti sau de alte vieţuitoare acvatice introdusă intenţionat ori acidental de om într-un
mediu acvatic diferit de cel în care este prezentă natural.
69. Stoc de peşte – efective de resurse acvatice vi evaluate de către un instiut de cercetare specializat
70. Tichet teritorial -document emis de Autoritatea publică centrală responsabilă cu pescuitul care atestă dreptul de a practica
pescuitul recreativ şi/sau turistic pe o zonă atribuită pentru administrare, concesionată sau închirată de o asociație de pescari de recreativ,
care și eliberează documentul.
71. Zonă de pescuit -porţiunea delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisă practicarea pescuitului.
72. Zonă de refacere biologică -zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vi sunt în declin şi se impune restricţionarea
pescuitului pentru refacerea acestora.
73. Zonă interzisă la pescuit – zona delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic, protejată în vederea refaceri,
consrvari, protejari resurselor acvatice vi.

Comments are closed.