Recent Replies

Recent Topics

Competente si regulamente

Acasă Forumuri Pescuitul pe apele de munte Competente si regulamente

Acest subiect conține 11 răspunsuri are 2 voci și a fost actualizat ultima dată de Catalin Catalin acum 2 ani.

Vizualizare 12 articole - 1 la 12 (din 12 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #2137
    Catalin
    Catalin
    Keymaster

    Pescuit sportiv

    Dupa cum se stie, pescuitul este activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, exercitata cu respectarea masurilor pentru protejarea, conservarea si regenerarea resurselor acvatice vii (Legea nr. 317/2009).

    Resursele acvatice vii sunt reprezentate de speciile de pesti si alte vietuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile si accesibile in habitatele piscicole naturale ale Romaniei (Legea nr. 317/2009).

    Apele de munte (dupa Indrumarile Tehnice din Tema nr.7.11/2008 – Managementul resurselor acvatice vii din bazinele hidrografice montane ale Romaniei, conform cerintelor UE Dr.ing.Ion Cristea, ICAS), sunt considerate cele situate in partea din amonte a bazinelor hidrografice, in zona paraielor si a tronsoanelor de rau din amonte, care au de regula urmatoarele caracteristici hidrologice: l 50 Km; Qmed 1 m3/s; Sb< 300 Km2, (unde: l = lungimea paraului; Qmed = debitul mediu multianual; Sb = suprafata bazinetului sau subbazinului). Densitatea retelei hidrografice in zona montana este ridicata, fiind cuprinsa intre 0,5 - 0,9 km/km2.Ecosistemul acvatic montan este definit ca unitatea de gospodarire a populatiilor piscicole, in principal salmonicole, ce habiteaza in apele de munte, ca ecosisteme constituite din raul/paraul cu afluentii sai, sau lacul cu principalele paraie care il alimenteaza. Ecosistemul acvatic constituit pe o apa curgatoare de munte (rau/parau) are o lungime similara cu cea a cursului de apa montan in care habiteaza preponderent salmonidele: pastravul comun, lipanul si lostrita (dupa I.Cristea, ICAS, 2008). Calitatea fondului de pescuit este conferita de capacitatea biogenica a acestuia si include totalitatea insusirilor hidrobiologice: oferta trofica constituita de nevertebratele bentonice care vietuiesc sub pietrele din albie; debitul apei; viteza curentului; regim termic al apei; gradul de oxigenare al apei; gradul de limpezime al apei; natura fundului albiei si caracteristicile malurilor apelor de munte. Ecosistemul acvatic mai sus definit, din reteaua hidrografica montana are o lungime extrem de variabila, conform cartarii finalizate in anul 2003, de la 2,6 Km pe raul Valea Mare (O.S. Sercaia - D.S. Brasov) pana la 116 Km pe raul Carasul Inferior (O.S.Oravita - D.S.Caras Severin).Aceste ecosisteme acvatice s-au delimitat astfel incat sa intruneasca aceleasi conditii stationale, care caracterizeaza ecosistemul acvatic. Astfel, biotopul salmonidelor va intruni aproximativ aceleasi caracteristici fizico-chimice: viteza medie de scurgere a apei >0,5m/s, dar <1,5m/s; adancimea medie a cursului apei >0,2m dar < 1m; coeficientul de rugozitate al albiei de 0,7 pentru prundis; temperatura apei (>3 0C iarna si <20 0C vara ); valoarea pH-ului apei intre 7,5 8;cantitatea de oxigen dizolvat in apa >9 mg/l ; turbiditatea apei sub 100 mg/l in zonele muntoase bine impadurite, comparativ cu zonele colinare unde turbiditatea poate ajunge si la 1500 mg/l. Pe termen scurt (adica pana la 24 h) pestii suporta o turbiditate chiar si pana la 5000 mg/l. Salinitatea in apele dulcicole este de regula < 0,5 (dupa I.Cristea, ICAS, 2008).Limita minima altitudinala a vailor din zona de munte, implicit a retelei hidrografice (ape curgatoare, statatoare) incepe de la 500m, corespunzator culmilor muntoase de 800 m (conform literaturii de specialitate), dar sunt si exceptii, cand aceasta limita poate scadea in cazul unor lacuri situate in zona apelor de munte cuprinse intre altitudinea minima de 200m in M-tii Banatului si maxima de 2230 m in M-tii Fagaras si Retezat. Ecosistemul acvatic constituit pe un lac montan, este alcatuit preponderent din populatii de salmonide (pastrav de lac, pastrav de rau, pastrav de rau adaptat conditiilor lacustre, coregon, lipan si lostrita). In lacurile aflate la limita minima a apelor salmonicole, salmonidele reprezinta cca. 50%, sau chiar mai putin din populatia piscicola. Notiunea de lac se defineste ca: "o apa stagnanta care este atat de intinsa si de adanca incat putem sa deosebim in ea doua zone o zona de mal (litorala), acoperita cu vegetatie acvatica emersa si submersa, deci cu fundul productiv si o zona de adancime (profundal) obscura, lipsita de plante si acoperita, pe fundul neproductiv, cu un mal fin, de structura uniforma" (dupa Antonescu, 1967), sau ca "un ecosistem acvatic stagnant, cu adancimea destul de mare pentru ca lumina sa nu patrunda pana la fund si un regim termic caracterizat prin stratificatii. Are o zona trofogena la suprafata si una trofolitica la adancime" (dupa Radulescu si Tebeica , 1987). In general, lacurile montane au urmatoarele caracteristici: o suprafata > 0,5 ha, o adancime >10 m, fara a se vizualiza faciesul bental, iar regimul termic vara se incadreaza la suprafata intre 15-18 0C, cele alpine nedepasind 140C.

    Din punct de vedere al originii lor, lacurile sunt glaciare, de baraj naturale, de nivatie, vulcanice si antropice. Lacurile glaciare sau alpine se situeaza la o altitudine > 1500 m, iar “adancimea are valori destul de mari, cele mai adanci fiind: Zanoaga 29 m, Taul Negru- 26 m, Galesu – 19,5 m, Taul fara Fund -17,5 m, Podragu Mare si Bucura 15,5 m si Iezer-Cindrel -13 m” (Decei , 1981).

    Administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul Romaniei, se face de Regia Nationala a Padurilor Romsilva, care poate exploata durabil resursele acvatice vii prin unitatile si subunitatile sale din teritoriu si/sau prin asociatiile si organizatiile de pescari sportivi din Romania, potrivit Legii nr. 317/2009 si Protocolului de delegare a administrarii resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte si organizarii activitatii de practicare a pescuitului sportiv (inregistrat sub nr.1843/30.04.2010MADR si nr. 3583/LB/ 04.05.2010 – MMP).

    Regia Nationala a Padurilor Romsilva, in calitate de administrator al acestor resurse, aplica masuri de gestionare si exploatare durabila a acestora pentru imbunatatirea conditiilor naturale de habitat a salmonidelor, prin amenajarea de cascade podite, cascade simple, pinteni, praguri, toplite pentru stocarea materialului biologic (puiet de pastrav indigen) destinat repopularilor anuale, plantari de arbori si arbusti forestieri pentru stabilizarea malurilor raurilor si lacurilor, lucrari de corectarea torentilor, etc., prin unitatile si subunitatile sale din teritoriu si/sau prin asociatiile si organizatiile de pescari sportivi din Romania, potrivit legii si Protocolului de delegare.

    Pescuitul recreativsportiv este pescuitul efectuat cu undita sau cu lanseta, in scop de agrement / performanta (potrivit Legii nr. 317/oct.2009).

    Fondul de pescuit montan este unitatea de gospodarire a populatiilor piscicole, in principal salmonicole, ce habiteaza in apele de munte ca ecosisteme constituite din raul / paraul cu afluentii sai, sau lacul cu principalele paraie care il alimenteaza (ICAS, 2007).

    In baza prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea 317/2009 precum si a altor reglementari legale, in anul 2010 a fost semnat (la fel ca si in anii precedenti) un nou “Protocol de delegare a administrarii resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte si organizarii activitatii de practicare a pescuitului sportiv”, de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (A.N.P.A.) si Regia Nationala a Padurilor Romsilva (R.N.P. Romsilva).

    Obiectivele Protocolului sunt urmatoarele:
    •1.1. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura delega administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul Romaniei, Regiei Nationale a Padurilor Romsilva.
    •1.2. Zonele de pescuit din apele curgatoare si statatoare de munte, sunt cele definite si delimitate geografic prin lucrarile elaborate de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) Bucuresti, in perioada 2001-2005, intitulate “Studiu privind rebonitarea si recartarea fondurilor de pescuit din apele de munte” si “Cercetari privind evaluarea potentialului piscicol natural si a recoltei salmonicole din lacurile montane”. Studiile si cercetarile au fost executate in conformitate cu recomandarile Uniunii Europene, reglementate in Hotararea de Guvern nr. 202/28.02.2002 pentru aprobarea “Normelor tehnice pentru calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole” (art. 4). Lucrarile mentionate se anexeaza si fac parte integranta din prezentul Protocol de delegare.
    •1.3. Apele curgatoare si statatoare de munte, parte integranta a habitatelor piscole naturale, sunt constituite ca zone de pescuit, amenajate de catre Regia Nationala a Padurilor-Romsilva – Administratorul padurilor proprietate publica a statului prin lucrari de investitii: populari anuale cu puiet de pastrav in scopul conservarii si exploatarii durabile a resursei salmonicole; amenajari de toplite, cascade podite, pinteni, praguri, plantari de arbori si arbusti forestieri pentru stabilizarea malurilor raurilor, lucrari de corectarea torentilor, etc.
    •1.4. Regia Nationala a Padurilor Romsilva, poate amenaja zone de pescuit recreativ sportiv pe apele de munte, cu respectarea dispozitiilor legale specifice.

    In ultimul secol, pe aceste ape de munte din Romania, sectorul silvic a investit foarte multa munca, materiale si importante sume de bani pentru:
    •a) lucrari piscicole de amenajare a albiilor raurilor (cascade podite, pinteni, toplite, consolidari de maluri, amenajari si corectari de torenti, etc);
    •b) asigurarea puietului necesar popularilor si repopularilor anuale a acestor ape;
    •c) asigurarea protectiei si pazei fondurilor de pescuit si combaterii braconajului ca sarcini permanente ale personalului silvic;
    •d) lucrari de cercetare si studii stiintifice privind resursele acvatice din apele de munte;

    Subliniem faptul ca, R.N.P. Romsilva este printre putinele institutii din tara care au investit in lucrari de cercetare stintifica desfasurate timp de mai multe decenii pe apele de munte, finalizate, printre altele, mai recent, prin studiile: “Rebonitarea si recartarea fondurilor de pescuit din apele de munte” 2003, “Cercetari privind evaluarea potentialului piscicol natural si a recoltei salmonicole din lacurile montane” 2005, lucrari unde sunt reactualizate clar, din amonte in aval, limitele apelor de munte, la nivel national, lucrari de baza utilizate in egala masura atat de gestionarii apelor de munte, asociatii de pescari, fermieri dar si de autoritatile cu atributii in domeniul administrarii si managementului resurselor acvatice vii din apele Romaniei.

    In acest sens, incepand cu anul 2010, practicarea pescuitului recreativ – sportiv in bazinele piscicole din apele de munte gestionate de RNP – Romsilva, se face in baza permisului de pescuit recreativ – sportiv eliberat de ANPA (echivalentul unui permis national) si a documentelor specifice eliberate de unitatile din structura teritoriala a regiei (un fel de permis local/zonal) care, impreuna, atesta dreptul detinatorului de a exercita pescuitul recreativ – sportiv in aceste bazine piscicole amenajate.

    Prin tarifele pe care le solicita unitatile silvice pentru serviciile asigurate pescarilor, in legatura cu exercitarea pescuitului recreativ-sportiv in bazinele piscicole amenajate, RNP Romsilva recupereaza o parte din cheltuielile efectuate cu lucrari de investitii: popularile anuale cu puiet de pastrav indigen provenit din pastravariile proprii, toplite, cascade podite, pinteni, praguri, indiguiri si plantari de puieti forestieri pentru stabilizarea malurilor raurilor, etc, precum si prin activitati de intretinerea si repararea amenajarilor piscicole si protectia si paza faunei piscicole din zona.

    Aceste lucrari complexe de investitii, sunt cele care creeaza conditiile pentru conservarea biodiversitatii naturale si acvatice si asigurarea conditiilor corespunzatoare desfasurarii pescuitului recreativ sportiv.

    In baza prevederilor legale in vigoare si ale Protocolului …., Consiliul de Administratie al Regiei Nationale a Padurilor Romsilva a aprobat “Regulamentul privind practicarea pescuitului recreativ sportiv in apele de munte administrate de RNP Romsilva in Romania”. Regulamentul a fost transmis unitatilor regiei prin decizia conducerii si a fost postat pe site-ul http://www.rosilva.ro spre aducere la cunostinta celor interesati.

    #2138
    Catalin
    Catalin
    Keymaster

    R E G U L A M E N T privind practicarea pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale din apele de munte

    Capitolul I – Definiții si reglementări legale
    Art. 1 – Pescuitul este activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele
    piscicole naturale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea si regenerarea
    resurselor acvatice vii (conf. O.U.G.nr.23/2008 cu modificările si completările ulterioare).
    Art. 2 – Resursele acvatice vii sunt reprezentate de speciile de pesti si alte viețuitoare
    acvatice, destinate consumului uman, disponibile si accesibile în habitatele piscicole
    naturale ale României (conf. O.U.G.nr.23/2008 cu modificările si completările ulterioare).
    Art. 3 – Administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de
    munte de pe teritoriul României, se face de Regia Națională a Pădurilor– Romsilva, care
    poate exploata resursele acvatice vii, prin unitățile si subunitățile sale din teritoriu si/sau
    prin organizațiile de pescari, legal constituite din România, potrivit legii si Protocolului de
    delegare.
    Art. 4 – R.N.P.– Romsilva, în calitate de administrator al resurselor acvatice vii din apele
    de munte ale României, aplică măsuri de protecția, conservarea, gestionarea si
    exploatarea durabilă a acestora, pentru îmbunătățirea condițiilor naturale de habitat a
    salmonidelor, prin amenajarea de cascade simple, cascade podite, pinteni, praguri, toplițe
    pentru stocarea materialului biologic (puiet de păstrăv indigen) destinat repopulărilor
    anuale, plantări de arbori si arbusti forestieri pentru stabilizarea malurilor râurilor si
    lacurilor, lucrări de corectarea torenților, etc., prin unitățile si subunitățile sale din teritoriu
    si/sau prin organizațiile de pescari din România, potrivit legii si Protocolului de delegare.
    Art. 5 – Protecția, conservarea, întreținerea si gestionarea amenajărilor piscicole specifice
    (toplițe, cascade, pinteni, praguri, etc.) precum si paza acestora si a resurselor acvatice vii
    din apele de munte, cad în responsabilitatea R.N.P.-Romsilva, în conformitate cu
    prevederile art. 51 din Legea 46/2008–Codul Silvic si art.67 alin.(3) din O.U.G. nr. 23/2008
    privind pescuitul si acvacultura cu modificările si completările ulterioare. Aceste acțiuni se
    vor realiza în mod direct si nemijlocit prin personalul silvic propriu si/sau prin organizațiile
    de pescari, legal constituite, pentru zonele de pescuit atribuite pentru exploatarea
    resurselor acvatice vii.
    Art. 6 – Pescuitul recreativ – exercitat ca un hobby, este pescuitul efectuat cu undița sau
    cu lanseta, în scop de agrement/performanță (după Legea nr. 317/oct.2009).
    Art. 7 – Pescuitul recreativ în habitatele piscicole naturale din apele de munte se
    exercită în baza reglementărilor legale în domeniul pescuitului, a permiselor emise de
    Agenția Națională pentru Pescuit si Acvacultură-A.N.P.A., a Protocolului de delegare a
    administrării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte
    si organizării activității de practicare a pescuitului (înregistrat la RNP-Romsilva sub nr.
    10711/VS/19.04.2010 si la A.N.P.A. sub nr. 2689/21.04.2010) si a prezentului Regulament.
    Art. 8 – Personalul silvic specializat al administratorului si al organizațiilor de pescari (de
    pe zonele de pescuit atribuite acestora) delimitează si marchează cu panouri vizibile, pe
    fiecare zonă de pescuit în parte, sectoarele oprite la pescuit din interiorul ariilor protejate,
    zonele de protecție pe care pescuitul este interzis temporar în vederea refacerii efectivelor
    de salmonide, precum si zonele unde pescuitul este permis numai în regim catch and
    release (prinde și eliberează).
    Art. 9 – Fondul de pescuit sau zona de pescuit montană este unitatea de gospodărire a
    populațiilor piscicole, în principal salmonicole, ce habitează în apele de munte ca
    ecosisteme constituite din râul/pârâul cu afluenții săi, sau lacul cu principalele pâraie care
    îl alimentează (definiție ICAS, 2007).

    Capitolul II – Condițiile de exercitarea pescuitului recreativ în apele de munte
    Art. 10 – Pescuitul recreativ în apele de munte, poate fi exercitat de orice persoană,
    cetățean român sau străin, pe bază de permis de pescuit eliberat de A.N.P.A. si a
    documentelor fiscale specifice, eliberate de R.N.P.-Romsilva prin unitățile din structura sa
    teritorială – pentru zonele de pescuit gestionate direct sau, de organizatiile de pescari –
    pentru zonele de pescuit atribuite fiecăreia, documente nominale si netransmisibile, care
    împreună cu actul de identitate, atestă dreptul deținătorului lor de a exercita pescuitul
    recreativ pe aceste ape.
    Art. 11 – Pe apele de munte administrate si gestionate direct de R.N.P.-Romsilva (prin
    unitățile si subunitățile sale teritoriale), permisul de pescuit eliberat de A.N.P.A. este
    valabil numai însoțit de documentul fiscal care atestă achitarea contravalorii tarifului
    de pescuit de către solicitant sau pentru acesta, iar pe apele de munte atribuite
    organizațiilor de pescari, de documentul fiscal care atestă achitarea cotizației pe anul în
    curs, sau tariful, după caz.
    Art. 12 – Tariful de pescuit reprezintă contravaloarea serviciilor privind protecia si
    conservarea resurselor acvatice vii, organizarea si desfăsurarea corespunzătoare a
    pescuitului recreativ în apele de munte, ca si în iazurile si bălile din fondul forestier
    proprietate publică a statului (prin lucrări de: populări si repopulări cu puiet, amenajări de
    cascade podite, podee, pinteni, praguri, toplițe, stabilizarea malurilor râurilor si lacurilor,
    corectarea torenților, paza, întreinerea, repararea si gestionarea amenajărilor piscicole
    specifice și a resurselor acvatice vii, etc.).
    Art. 13 – Lista tarifelor de pescuit și respectiv nivelul cotizației, se elaborează anual de
    către compartimentul de specialitate al Direcției silvice/ICAS/ sau al organizației de
    pescari, se aprobă de Comitetul Director sau Consiliul de conducere, al Direcției
    silvice/ICAS sau al Organizației de pescari si se pune în aplicare prin Decizia Directorului
    Direcției silvice/ICAS sau al Organizației de pescari.
    Art. 14 – Tarifele de pescuit recreativ și respectiv nivelul cotizației, se afisează la sediile
    tuturor unităților si subunităților silvice din structura teritorială a R.N.P-Romsilva (din zona
    de munte), la sediile Organizațiilor de pescari sportivi, precum si pe site-urile acestora.
    Art. 15 – Tarifele de pescuit recreativ și respectiv cotizațiile, se achită direct la sediile
    unităților si subunităților silvice, ale organizațiilor de pescari si/sau pe teren, la
    împuterniciții acestora. Pentru tariful și cotizația achitată, solicitanților li se eliberează
    documente fiscale legale (bonuri, chitan’e, sau facturi fiscale), precum si o copie a
    prezentului Regulament, de care semnează pe loc pentru luare la cunostință.
    Art. 16 – Odată cu achitarea tarifului de pescuit recreativ, solicitantul îsi însuseste
    regulamentul si condițiile de practicare a pescuitului recreativ pe apele de munte
    administrate de RNP-Romsilva si consimte prin semnătură să se supună controlului
    reprezentanților RNP-Romsilva pe teren, în conformitate cu prevederile Legii
    253/05.12.2011 privind pescuitul si acvacultura.
    Art. 17 – Pescuitul recreativ în apele de munte (râuri si/sau lacuri), se exercită de pe mal
    sau din barcă, cu o singură undiță sau cu o lansetă, ținută în mână si folosind în
    exclusivitate momeli artificiale. Undița va fi prevăzută cu cel mult două (2) cârlige.
    Art. 18 – Sezonul de pescuit recreativ la salmonide este deschis anual în perioada 01 mai
    – 14 septembrie. În perioada 01 ianuarie – 30 aprilie și 15 septembrie – 31 decembrie,
    sezonul de pescuit la salmonide este închis.
    Art. 19 – Pescuitul si reținerea exemplarelor de lostriță si lipan, chiar si a celor prinse
    accidental în apele în care conviețuiesc cu păstrăvii, este interzis tot timpul anului.
    Art. 20 – Pescuitul celorlalte specii de pești, altele decât salmonidele, prezente în lacurile
    de acumulare din zona de munte, se face în concordanță cu perioadele de pescuit
    permise și cu cele de prohibiție stabilite anual prin ordin al autorității naționale pentru
    acvacultură.
    Art. 21 – Exercitarea pescuitului recreativ în apele de munte este permisă numai în timpul
    zilei, de la răsăritul si până la apusul soarelui.
    Art. 22 – Se pot reține numai capturile de salmonide cu lungimea minimă de 20 cm la
    păstrăv (indigen, fântânel, curcubeu) si 22 cm la coregon. Puietul si exemplarele de pesti
    capturate ale căror dimensiuni sunt sub cele menționate mai sus, se eliberează de îndată
    în apă, în stare vie, la locul capturării.
    Art. 23 – Dimensiunile capturilor se măsoară de la vârful botului până la baza înotătoarei
    caudale.
    Art. 24 – Fiecare pescar, deținător al documentelor legale menționate mai sus, poate
    reține maximum 10 pesti salmonizi / zi de pescuit, în orice configurație.
    Art. 25 – Pescuitul recreativ pe apele de munte, se poate practica în regim normal, cu
    reținerea numărului maxim si la dimensiunile menționate mai sus, sau în sistem catch and
    release C&R (prinde & eliberează).
    Art.26– Practicarea pescuitului recreativ în sistem C&R nu dă dreptul deținătorului să
    rețină nici o captură asupra sa, nici chiar a exemplarelor rănite accidental, dar iremediabil
    pentru a mai putea supraviețui.
    Art. 27 – Pe apele de munte, în sistemul C&R, este permis numai pescuitul cu muscă
    artificială, cu maxim 2 muste pe undiță si cu cârlige debarbetate. Pescuitul la spinning este
    permis cu o singură nălucă. Pescuitul la trenă este permis doar pe lacuri.
    Art. 28 – În calitate de administrator al apelor de munte din România si pentru protecția,
    conservarea si dezvoltarea durabilă a resurselor acvatice vii din aceste habitate, R.N.P.-
    Romsilva interzice folosirea următoarelor procedee pe apele de munte: nădirea, folosirea
    atractanților, momelile naturale si momelile sintetice de tip pastă, bile si pelete.
    Art. 29 – În exercitarea pescuitului recreativ, pescarii vor respecta următoarele reguli cu
    caracter general:
    a) să ia cunostință de zonele instituite pentru protecție si să respecte marcajele si
    regimul special al acestora;
    b) să ofere informații statistice despre capturile realizate în cursul unui sezon,
    despre speciile si zonele în care le-au realizat;
    c) să cunoască speciile de salmonide care fac obiectul pescuitului recreativ, să
    respecte dimensiunile minime legale de capturare precum si perioadele de
    prohibiție pentru fiecare specie, conform prevederilor legale;
    d) să nu arunce pe maluri, în albiile râurilor, în lacuri si în zonele umede adiacente,
    deseuri de orice natură;
    e) să nu spele si să nu permită spălarea autovehiculelor în apele de munte;
    f) să informeze de urgență persoanele sau instituțiile abilitate asupra cazurilor de
    poluare sau catastrofe naturale si să acorde sprijin acestora pentru evaluarea
    pagubelor si atenuarea efectelor distructive asupra zonelor de pescuit;

    Capitolul III – Răspunderi si sancțiuni
    Art.30 – Nerespectarea dispozițiilor prezentului Regulament privind practicarea pescuitului
    recreativ în apele de munte administrate de R.N.P.– Romsilva în România, de către
    persoane fizice sau juridice, atrage după caz, răspunderea administrativă, civilă sau
    penală, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
    Art.31– Constatarea faptelor ce constituie contravenții si infracțiuni si aplicarea
    sancțiunilor aferente acestora se face, in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 23/2008
    privind pescuitul si acvacultura cu modificările si completările ulterioare, de către organele
    de urmărire penală, persoanele cu drept de inspecție si control din cadrul A.N.P.A., Garda
    Națională de Mediu, ofițerii si agenții din cadrul Poliției Române si Poliției de Frontieră
    Române, ofițerii si subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum si de către
    personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, după caz.
    Art. 32 – (1) Permisul de pescuit poate fi suspendat sau retras, prin decizia presedintelui
    ANPA, la propunerea personalului cu drept de control si inspecție, a instituțiilor sau
    persoanelor abilitate cu drept de control, inclusiv a personalului silvic, în condițiile art. 59,
    60 și 67 din O.U.G.nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, cu modificările si
    completările ulterioare.
    (2) Decizia de reținere/ suspendare va fi comunicată către persoana asupra căreia
    a fost luată această măsură în termen de 5 (cinci) zile de la emitere, prin personalul filialei
    A.N.P.A. cu drept de control si inspecie. Contestațiile se depun la sediul filialei teritoriale,
    în termen legal.

    Capitolul IV – Dispozi)ii finale
    Art. 33 – Prezentul Regulament a fost elaborat în conformitate cu legislația din domeniul
    pescuitului si acvaculturii, în vigoare.
    Art. 34 (1) – Prevederile prezentului Regulament se completează cu cele prevăzute în
    Protocolul de delegare a administrării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole
    naturale din apele de munte si organizării activității de practicare a pescuitului (înregistrat
    la RNP-Romsilva sub nr. 10711/VS/19.04.2010 si la A.N.P.A. sub nr. 2689/21.04.2010),
    aprobat de conducerile Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale si Ministerului Mediului
    si Pădurilor.
    (2) – Prezentul Regulament poate fi modificat si completat în aceleasi condiții, funcție de
    modificările legislative ce pot surveni în domeniu sau de propunerile primite din partea
    celor interesați.
    Art. 35 – Angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, implicați în organizarea si
    desfăsurarea activității de protecție, conservare, administrare, gestionare si management
    al resurselor acvatice vii din apele de munte, vor lua la cunostință de prevederile
    prezentului „Regulament”, prin grija conducătorilor unităților si subunităților silvice.
    Art. 36 – Prezentul Regulament se publică pe pagina web a R.N.P. – Romsilva, se
    comunică la toate unitățile silvice si se aduce la cunostință asociațiilor de pescari,
    interesate.

    #2694
    Catalin
    Catalin
    Keymaster

    Se apropie cu pasi repezi deschiderea sezonului de pescuit la pastrav. Din pacate, apele de munte sunt tulburi si vor ramane asa o perioada indelungata daca e sa ne bazam pe prognozele meteo. Cert este insa ca peste 5 zile putem urca la munte…

    #5492
    Nelu
    Nelu
    Blocat

    Gata, am sosit acasa dupa o scurta vacanta cu familia la Varlaam-18.08.-23.08.2014(pentru cine nu stie este aproape de barajul de la Siriu-Buzau, mai exact, dupa ce treci de Nehoiu faci dreapta si la cca. 22km traversezi Gura Teghii si apoi intrii in Varlaam, unde este confluenta celor doua Basci(Basca Mare si Basca Mica). Raul Basca(format din Basca Mica si Basca Mare) este principalul afuent al raului Buzau.Ne-am cazat la Pensiunea Varlaam al sotilor Blidaru, niste oameni deosebiti, cu care ne cunoastem de multi ani(apropo, venim in acesta zona de cca.15ani)Zona Varlaam are o atmosfera pura, nepoluata, cu multe izvoare cu o apa plata minunata, o adevarata oaza de sanatate.De cealalta parte a muntilor este loc.Covasna care este recunoscuta pentru ionizarea naturala deosebita, cu efecte benefice pentru multe boli.Si la Varlaam este aceasta ionizare dar in procent ceva mai mic.Am preferat sa ne cazam la cabana care este la 200m de pensiune, in padure, un cadru natural deosebit si liniste multa.Am luat un apartament cu trei paturi care ne-a costat 80lei/noapte.Mancarea am avut-o de acasa, avand la dispozitie frigider si bucatarie echipata cu tot ce trebuie, deasemeni un gratar superb construit si un balansoar minunat.Singurul element negativ este lipsa internetului.Luni 18.08.2014, nu am fost la pescuit deoarece apa era tulbure, plouase torential cu o zi inainte.Marti am facut gratar, am baut vreo doua beri, m-am molesit si apa fiind tulburica nu am pescuit.Miercuri am plecat la pescuit cam tarziu, dupa ora 8.00, am luat lanseta cu taparina de obleti de la Catalin si zic, hai sa-mi incerc si eu norocul!Am fost pe Basca Mica nu departe de sat, cam la 4 km, la locul numit paraul Boului.Am prins numerosi lateti(asa ii numesc localnicii, un peste de cca 10cm, cu pete pe spate, ceva intre clean si pastav, deosebit de gustos prajit)Cam pe la pranz am prins un pastav la taparina, apoi la putin timp un clean.Am fost foarte entuziasmat de aceasta realizare, localnicii mirandu-se ca langa sat se prinde pastrav!A doua zi, joi, am incercat la pescuitul la musca insa fara rezultate remarcabile, asa ca am trecut pe undita, la lacusta, am prins pe Basca Mare la locul numit “la Gura Milei” cativa cleni cam la 20cm, si numerosi lateti, in total vreo 2 kg de peste eco!.Vineri nu am mai pescuit, am dedicat ziua familiei(plimbari)Sambata am parasit Varlaamul si ne-am oprit la Nehoiu pana astazi la ora 15.00, cand am pornit catre casa!.Concluzia, un pescar iscusit la musca poate avea mari satisfactii si in aceste locuri!Atasez niste poze cu pensiunea ceva mai vechi deoarece aparatul foto a fost decalibrat, sa-i zic asa, si nu au fost reusite pozele facute, insa cu pastravul atasez poza originala!

    #5513
    Catalin
    Catalin
    Keymaster

    Vazand ca mustele mele prind pastrav pentru altii si pentru mine nu, ma simt tradat, umilit si mic, mic de tot. 😥

    Viata in Varlaam are alte dimensiuni, cine nu a ajuns acolo nu isi da seama de asta, iar peisajele sunt intr-adevar salbatice si minunate. Ce pescar nu si-ar dori sa sa pescuiasca macar odata acolo?

    Am fost la un pas sa ajung si eu acolo sambata dar oboseala unui drum lung m-a doborat si am renuntat.

    Frumoase pozele, si pestii… Nici nu ma oftic privindu-le…

    #5519
    Nelu
    Nelu
    Blocat

    Cataline, stii care este treaba, norocul incepatorului!
    Acum tin la aceste muste ca la ochii din cap! O sa le folosesc numai in zonele in care sunt sigur ca nu se agata, pentru ca altele nu mai am!
    Mi-am propus ca saptamana aceasta sau cel tarziu saptamana viitoare sa ajung pe raul Calmatui pentru o partida de muscarit.
    Potentialul acestui rau este urias, asa ca va fi un “macel istoric” printre bibani grasi, rosioare viguroare, babusca neconformista, oblete iute si iritat, platica agresiva, pesti de calitate exceptionala.Indiferent de adancimea apei, tinand cont ca taparina cu buldo de la Catalin actioneaza deasupra apei va fi un spectacol pe cinste!Pacat ca nu am un aparat video care se ataseaza pe cap sa poata filma in toata splendoarea evenimentului!

    #5520
    Catalin
    Catalin
    Keymaster

    Bun, atunci cum sa fac sa devin si eu incepator ca sa pot prinde un pastrav? ❓

    Vreau si eu pe Calmatui, acolo la varsarea in Dunare dar sa stam 2-3 zile ca sa merite drumul. Combinat cu nopti pe Dunare.

    #5522
    Nelu
    Nelu
    Blocat

    Ori ca dorm pe Dunare ori pe Calmatui tot aia este, de fapt te alegi cu deranjul de a te muta de colo colo caci Dunarea este zero in acesta zona!

    #5523
    Nelu
    Nelu
    Blocat

    Plus ca pestele retinut il poti mentine viu in juvelnic pe Calmatui, iar daca pleci de colo colo va trebui sa-l sarezi!

    #5524
    Catalin
    Catalin
    Keymaster

    🙁
    Nu imi ramane decat sa ies aici pe Dunare si sa vad cum mai arata

    #8703
    Catalin
    Catalin
    Keymaster
    #12923
    Catalin
    Catalin
    Keymaster

    Amatorii de bureti trebuie sa fie atenti pentru ca jandarmii au inceput monitorizarea zonelor impadurite.
    Ca urmare a numarului mare de persoane care in aceasta perioada aleg sa se deplaseze in zonele montane pentru a culege fructe de padure, ciuperci sau alte produse nelemnoase specifice fondului forestier, trebuie sa stie ca aceste produse nu pot fi recoltate fara sa aiba avizul ocolului silvic care asigura administrarea fondului forestier din zona respectiva.

    In conformitate cu Legea nr. 171 din 16 iulie 2010, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, jandarmii reamintesc cetatenilor ca: „recoltarea din fondul forestier national a produselor nelemnoase specifice, fara acordul proprietarului si/sau al ocolului silvic care asigura administrarea padurii constituie contraventie silvica si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei pana la 5.000 lei.

    Produsele nelemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin: fauna de interes cinegetic, peste din apele de munte, din crescatorii, balti si iazuri din fondul forestier, fructe de padure, seminte forestiere, ciuperci comestibile din flora spontana din cuprinsul acestuia, plante medicinale si aromatice din cuprinsul acestuia, rasina, alte produse. Produsele padurii apartin proprietarilor sau detinatorilor acesteia, dupa caz, cu exceptia faunei de interes cinegetic si a pestelui din apele de munte.

    Recoltarea si/sau achizitionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier se fac pe baza avizelor, a autorizatiilor si a actelor de estimare eliberate de unitatile silvice pe principiul teritorialitatii, în conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. 

Vizualizare 12 articole - 1 la 12 (din 12 în total)

Trebuie să fii autentificat pentru a răspunde la acest subiect.

Comments are closed.