Recent Topics

Informatii interesante si utile

Home Forums Informatii utile, interesante Informatii interesante si utile

Viewing 12 posts - 37 through 48 (of 243 total)
  • Author
    Posts
  • #4833
    NeluNelu
    Spectator

    greseala de tastare…..sa-mi

    #4834
    bogdanbogdan
    Keymaster

    Nelu, mi-e cam greu sa cred ca este noutate pentru tine, dar pe noi ne-a impresionat.
    Pot sa-ti spun despre zdrobitul usturoiului intr-un pet de plastic. Despre ruptul crengilor, daca cumva nu sti, ar trebui sa te inscri la un training si sa vezi pe viu. Mi-e greu sa explic prin cuvinte.

    Deci, se curata cateii de usturoi, se introduc intr-un pet de plastic, se pune dopul si se da cu petul de un corp solid fix ( adica copac ). Din cateva miscari, cateii sint ” varza “. Numai buni de pus pe peste.

    Cam la fel se face si cu rutpul lemnelor, doar ca nu le mai introduci in nimic si le spui celor din jur sa se fereasca ( daca vrei ).

    Rapid si eficient, eu n-am mai vazut mujdei preparat in felul asta. Se pare ca nici Catalin.

    Sper sa ne scuze Cristina si Adi ca le-am divulgat patentul la mujdei.

    #4836
    CatalinCatalin
    Keymaster

    Dupa ce il zdrobesti mai bagi in sticla si ceva rosii taiate cat sa intre si mai dai de cateva ori cu ele de pom si iese un sos…

    #4838
    NeluNelu
    Spectator

    Da, stiam chestia cu mujdeiul in sticla, dar nu am mai folosit-o de mult timp.
    Cat despre ruptul crengilor eu folosesc un punct de sprijin ceva mai inalt, dupa care calc la jumatatea lui si il rup.
    Lovitul de un copac nu am incercat, dar banuiesc ca daca ramura este cav verde poate ricosa, merita de incercat.
    Multumesc!
    [video]https://www.youtube.com/watch?v=Tx1Zwko6NBM[/video]
    [video]https://www.youtube.com/watch?v=bTq1lac6iNI[/video]

    #4986
    NeluNelu
    Spectator

    un pescuit romantic!

    #5222
    NeluNelu
    Spectator
    #5223
    bogdanbogdan
    Keymaster

    Acum mi-e clar unde este tezaurul romanesc.

    #5265
    NeluNelu
    Spectator

    atentie!

    #5733
    NeluNelu
    Spectator

    cum ataca rapitorii
    [video]http://youtu.be/erjekH_oZyU[/video]
    [video]http://youtu.be/Xh5HPKFzG-8[/video]

    #5734
    NeluNelu
    Spectator

    Somnul electrocutat al națiunii naște monștri în Italia

    Timp de 25 de ani, ăștia ultimii ce au trecut în democrație,
    Delta Dunării fost devastată piscicol de braconaj, cu plase și mai ales cu aparate de curentat. Asta înseamnă o adevărată generație de localnici deltaici crescuți în spiritul fărădelegii. Astăzi, dintre localnici, doar fraierii și sociopații nu braconează în Deltă, atâta timp cât pe legiuitor îl doare la bască. Pentru ca să liniștești cele câteva mii de răufăcători dedați la masacrarea peștelui, bașca familiile lor, ai nevoie astăzi de o armată de rangeri. Ceea ce este deja o utopie. Așa cum era de așteptat, holocaustul piscicol s-a așezat greu peste apele de la Gurile Dunării. Sute de braconieri au plecat văzând cu ochii prin Europa în căutarea unor ape mai bune. Râurile Pad și Ebru, populate prin anii ’70 cu somn și crap, dar și zonele costiere ale Italiei, au fost locurile ideale pentru coloniștii braconieri români, adevărate termite piscicole.

    Iată, de pildă, în martie 2014, ca să luăm aventuri mai proaspete,
    ziarele italienești atrag atenția asupra celor 11 braconieri români care au fost prinși cu o basculantă plină cu fructe de mare braconate. În iunie 2014, alți trei români, care au supt de la țâța mamei borș pescăresc, au fost prinși de carabinieri cu trei tone de crap braconat în regiunea Adria, pește încărcat într-o dubă frigorifică pentru a fi dus la Tulcea, și de aici – cu acte în regulă – în restaurante și pescării. Nu mai departe de iulie, carabinierii din Mesola pun mâna pe alți trei românași ieșiți la braconaj cu barca pe Pad și le confiscă aparatul de curentat, motorul și bateria, aplicând o amendă de 4.000 de euro. Pe rețelele de socializare, cu accentul moale din dotare, braconierii anunțau că nu e bai, 4.000 fac în două săptămâni. Și le-au făcut. An după an, infracțiunile piscicole din Italia și Spania, la care au luat parte exclusiv cetățeni români, au exasperat autoritățile transfrontaliere. Tone de pește strâns cu plasele sau electrocutate ca pe Dunăre, Olt ori Prut, în zilele de glorie, erau cărate din Ebru și Pad cu dube frigorifice și aduse în România. Naivi, italienii au pus botul la înfrățiri. Așa s-au jumelat Tulcea cu Rovigo, pentru ca mai apoi asociații pescărești din Deltă să ceară înfrățirea Deltei Dunării cu Delta Padului. Asta înseamnă nu numai schimburi culturale, ci și schimb de experiență în care broscarii vin în Deltă să învețe să pescuiască la vintir, iar haholii și lipovenii noștri pleacă în Italia pentru a băga curent în peștii din Delta lor. Rezultatele înfrățirii nu au întârziat să apară.

    În această vară, în ziarele din Rovigo apar interviuri cu cetățeni indignați
    care spun că sunt deja colonizați de cetățeni români, pescari profesioniști veniți din satele Deltei. Invadatorii români nu vorbesc italiana, cel mult rusa, pescuiesc bine și se uită chiorâș la italienii care se bagă în seamă cu ei. La Cavanella este un loc plin de pește, treabă care s-a lăsat cu înfrățire de tip cherhana. Din Mila 23, Babadag, din Crișan, Sulina sau din Caraorman, frățiorii au venit cu setci, aparate de curentat, cu vintire. Peștele broscarilor, născut din tată în fiu nepescuit și prost, a fost victimă sigură pentru a ajunge în mașinile frigorifice ce au ca destinație România. Astăzi, zeci de familii de români trăiesc pe malurile râului Pad și sunt asemuiți de italieni cu pirații, în fapt braconieri înrăiți din județul Tulcea, care au primit licențe de pescuit în virtutea înfrățirii de care tocmai vă spuneam. Înfrățire care a adus în Delta Padului cel mai groaznic flagel din Delta Dunării: braconajul industrial. Așa cum s-a întâmplat și la noi, în Delta Dunării, italienii consideră că 80% din potențialul piscicol al Padului a fost deja distrus de termitele tulcene într-un timp record. Grupul Siluro Italia, care militează pentru salvarea somnului italian din mâinile lipovenilor noștri, ori SOS Carpa, care face același lucru pentru crapii din Cizmă, au denunțat deja „înfrățirea” Deltelor. Au luat plasă. Restul e curent.

    #5735
    NeluNelu
    Spectator

    Cate ceva despre fitofag

    Daca in cazul bipezilor galbiori in obrajori zicala “mici dar multi” este perfect aplicabila, atunci cand avem de-aface cu crapii chinezesti lucrurile se schimba putin –si mari si multi! Deveniti europeni prin anii ’60 si de-a dreptul mioritici abia vreo douazeci de ani mai tarziu, “fitofagii “ asa cum impropriu sunt denumiti si aruncati cu totii in aceeasi oala, provin din marile rauri asiatice , adusi spre restul lumii din ratiuni pur economice. Scoicarul si cteno au urmat si ei acelasi traseu tot datorita CV-ului prezentat, unde sunt prevazute expres cateva mari atuuri : rata de crestere anuala net superioara speciilor autohtone , rezistenta sporita la boli, nepretentiosi in ceea ce priveste regimul de trai. Prea tentant pentru a nu incerca! In privinta hranei am putea spune ca este vorba de variatiune pe tema data ; scoicarul –aproape orice de la vegetale la moluste, cu un mic accent pe “carnuri”; amurul -cam la fel, doar ca balanta inclina mai mult spre hrana vegetala , iar in ceea ce priveste planctonofagii lucrurile , cel putin in acte , stau cam asa: novacul – fitoplancton iar sangerul prefera zooplanctonul. N-o sa fac mare caz din denumiri stiintifice , diferente morfologice sau apelative regionale intrucat as deveni instantaneu un rebel fara cauza , intrucat de de foarte multe ori cele doua specii s-au incrucisat si poate chiar un ochi avizat ar intampina dificultati in departajarea stricta. Asa ca sa-i lasam cu ale lor pe cei pasionati de expresii in latina si sa ne vedem de ale noastre.
    Facand parte dintr-o familie ce cuprinde specii deosebit de adaptabile, crapii chinezesti pot fi considerati o adevarata plaga asupra ecosistemelor locale, asa cum se intampla deobicei in cazul inreoducerii accidentale a unor noi specii intr-un lant trofic deja format , creind dezechilibre grave si reusind sa aduca in pragul extinctiei unele specii native, datorita concurentei la hrana dar mai ales ocuparii arealului necesar dezvoltarii in conditii optime. Exemplele sunt numeroase ,daca e sa amintim doar de accidentele mortale petrecute pe Marile Rauri din SUA, in care exemplare de “bighead carp” au lovit persoane ce se deplasau cu barca ori se aflau la pescuit sau de cvasi-disparitia linului si a caracudei din apele de la noi.
    Dar cum pescarul de la noi nu poate face mare lucru in aceasta privinta, nu-i ramane decat sa profite de existenta acestor pesti in mai toate incintele deschise la pescuit sportiv, talia impresionanta si drill-ul spectaculos si fara menajamente fiind argumente demne de luat in consideratie.
    Unii sustin ca sangerul (chiar si novacul) se prinde doar accidental. Partial corect as zice , totusi. Avand un meniu alcatuit din organisme si microorganisme ce se afla in suspensie in anumite straturi ale apei, prezinta un comportament de hranire specific, de filtrare, si nu rare sunt situatiile in care coboara pe substrat pentru a lua un supliment din stratul nutritiv de pe fundul apei. Asa se explica afirmatiile celor ce pretind ca au prins acest peste la rama , spre exemplu. Pe marginea comportamentului sau de hranire se pot face o serie de speculatii ce inclina balanta in favoarea noastra, a pescarilor sportivi. Scenariul dupa care s-a desfasurat capturarea acestui peste a inceput cu localizarea acestuia, si anume pe contracurentul format de actiunea vantului, acolo unde hrana sa se gaseste in forma cea mai concentrata si totodata este usor accesibila. Urmatorul pas, dupa parerea unora pur optional , ar fi interceptarea bancului de pesti aflati in trecere si mentinerea sa in zona noastra de interes, cu ajutorul unor “nuci” de nada supraumectata, ce se sparg in bucati la contactul cu apa. Astfel in zona apare un surplus de hrana care la un momentdat dispare si determina pestii sa continue cautarea respectivei surse de hrana in straturile profunde ale apei , pana pe substrat, acolo unde se mai gasesc fragmente din nadirea de interceptie. Ideal ar fi ca si momitorul nostru sa fie luat in calcul ca fiind o particica din hrana ajunsa pe vad. Din momentul acesta, capturarea unui exemplar aflat in perioada de hranire , devine doar o chestiune de tehnica, si anume trebuie speculata mecanica hranirii pe substrat , prin pozitionarea pestelui in imediata apropiere a “bulgarelui” de nada si executarea unor absorbtii repetate, ceva mai energice decat cele ce tin de hranirea in coloana de apa. O alta observatie importanta ar fi ca in situatia data, pestele cerceteaza cu “muscaturi” repetate fiecare particula mai mare decat cele pe care le are asimilate deja ca reprezentand hrana. In cazul de fata carligul este acel ceva care se preumbla in apropierea buzelor pozitionate foarte aproape de bulgarele de nada. In momentul in care ansamblul mobil constituit din carlig si momeala este “testat” , datorita pozitiei in care acesta se afla, confera ocazia unei prize ferme in buza de jos a pestelui. Momeala flotanta asezata de la paleta/ochetul carligului pana la terminarea curburii acestuia (lasand liber varful carligului), in combinatie cu forfacul scurt(5-7 cm) si maleabil, pozitioneaza carligul intr-o pozitie oarecum asemanatoare cu o gheara, ce faciliteaza preinteparea . Natura momelii (flotante desigur) , pe langa felul in care estea ea prezentata , este de preferat sa fie una “prietenoasa”, cu o textura cat mai fina pentru a nu trezi suspiciuni – aici vestitii pufuleti pentru pescuit sunt ,cred , cea mai potrivita alegere intrucat dupa imbibarea acestora cu apa devin moi si catifelati la atingere, pastrandu-si totusi flotabilitatea. Constituie o momeala net superioara fata de varianta compusa din boabe de porumb intercalate cu bucati de spuma flotanta (care poate crea surprize deosebit de placute in ceea ce priveste ctenul) deoarece textura si rigiditatea acesteia face nota discordanta cu ceea ce cauta pestele in acel moment. Nada folosita ar trebui sa aiba ca principala proprietate capacitatea de a absorbi un mare volum de apa dupa asezarea ei in zona nadita. Se doreste defapt atingerea unei consistente care sa permita dizlocarea unor mici fragmente atunci cand pestele incepe sa se hraneasca din ea, permitand totusi lansarea acesteia fara teama ca s-ar decompacta la impactul cu apa. Astfel de nade se produc si la noi in tara, existand deasemenea si posibilitatea procurarii unor produse de provenienta externa. La acest capitol lucrurile au mers atat de departe incat s-au incorporat in amestecul de baza tot felul de “mirodenii” cum ar fi puricii de balta sau diferite sortimente de fainuri de peste. Unele firme au introdus in nada granule efervescente ce determina practic explozia bulgarelui de nada , creind astfel o coloana de nutriente ce urca de pe substrat pana in pelicula apei , acolo unde mai ales pe canicula , se hranesc pestii. Asa cum unii s-ar grabi sa adauge, sangerul si novacul se prind si la “bomba” incarcata cu mamaligi si alte combinatii de nade doar ca in situatia aceasta suntem nevoiti sa ne bazam pe actiunea albiturii care in timpul atacului asupra bulgarelui de nada creaza un mic nor de particule aflate in suspensie. Nu recomand totusi aceasta montura , mai intai datorita lipsei de spotrivitate ,dar mai ales deficientelor de conceptie si mecanicii net inferioare a ansamblului. Este de la sine inteles ca un fir de buna calitate va fi mai greu de respins decat caricaturile ce ataseaza manunchiul de ace incorporate in nada, si apoi un singur carlig mai mare ofera sanse sporite in lupta cu un peste de dimensiuni generoase. Atentia la detaliu si calitatea tuturor componentelor ce formeaza intregul, confera siguranta si pot face diferenta intre un peste prins si unul ratat.
    Nu pot impune ca litera de lege toate cele de mai sus , ci doresc sa le prezint ca o concluzie personala , ca rezultat a catorva ani buni de experimente la acest capitol, lasand totusi loc si pentru inbunatatiri sau noi “gaselnite” ce ar simplifica simai mult lucrurile.
    Cu speranta ca de acum inainte “chinezii” nu vor mai constitui o tinta inabordabila , ma-nclin in fata domniilor voastre dorindu-va numai de bine!

    #5736
    golden fishgolden fish
    Participant

    Foarte bine zis Nelu (postarea cu braconajul) ,iti dai seama ce fel gandesc europenii despre noicand au fost pusi in astfel de situatii.Cat despre exodul braconierilor in vest ,asta spune foarte multe.Ca de exemplu ca nu mai au ce bracona la noi,ca speciile vizate intens( salau,somn,crap,stiuca)sunt ca si disparute in multe zone fie Delta fie restul Dunarii.Cat despre ” ce naste din pisica soareci mananca”v- a fi foarte greu daca nu imposibil sa schimbi mentalitatea unor oameni care nu au mai mult de cateva clase si care asta au fost invatati sa faca.E trist,e foarte trist ca generatiile urmatoare nu vor mai apuca anumite specii de pesti care odinioara umpleau apele noastre.

Viewing 12 posts - 37 through 48 (of 243 total)
  • You must be logged in to reply to this topic.

Comments are closed.