Recent Replies

Recent Topics

Specii si perioade bune

Home Forums Pescuit in marile si oceanele lumii Specii si perioade bune

Viewing 12 posts - 37 through 48 (of 56 total)
  • Author
    Posts
  • #7074

    Zarganul
    ZARGANUL (Belone belone)
    Raspandire
    Zarganul traieste peste tot in Marea Neagra si in Marea Azov.
    In Romania se gaseste pe tot litoralul marin si in lacul Sinoe.
    Descriere
    Corpul pestelui este aproape cilindric, serpentiform, acoperit cu solzi mici, caduci, inotatoarea dorsala, cele ventrale si anala se afla in partea terminala a corpului. Botul este foarte lung, cu falca de jos mai lunga decat cea de sus, cu varful cartilaginos, fara dinti. Deci gura este superioara. Falca de sus este prevazuta cu dinti puternici. Linia laterala este completa, cu o curbura in dreptul analei.
    Dorsala zarganului este albastruie sau verde, cu puternice reflexe metalice, iar pe mijlocul spatelui are o dunga intunecata, dublata pe ambele parti de cate o linie foarte subtire neagra. Pe laturile corpului se afla cate o dunga lata intunecata, cu reflexe metalice. Laturile si abdomenul sunt argintii, inotatoarea dorsala si caudala palid-cenusii, restul inotatoarelor fiind incolore. Oasele si in special sira spinarii sunt de culoare verde.
    Dezvoltare
    Lungimea obisnuita este de 50-60 cm, dar rar atinge si 1 m. Greutatea cea mai frecventa este de 35-60 g, dar poate ajunge cu totul exceptional si la 800 g.
    Biologie
    Zarganul este un peste care traieste in largul marii, in zona pelagica, si datorita formei sale este un bun inotator. Sare uneori afara din apa in urmarirea pestelui prada. Ziua sta mai mult in zonele mai adinci, in schimb noaptea se gasaste in straturile superioare ale marii. Nu migreaza nici in si nici din alte mari. Uneori intra in lacul Sinoe, cand acesta are salinitatea crescuta. Atinge maturitatea sexuala la 4-5 ani, mai rar masculii la 3-4 ani, avand longevitatea de 18 ani.
    Se reproduce in perioada mai-septembrie, depunand in total 1000-35000 boabe de icre, in mai multe portii, pe vegetatia submarina care se afla la adancimea de 10-18 m. Diametrul icrelor este de 2,8-3,5 mm.
    In stadiul de adult se hraneste cu pesti si in special cu hamsii, hrana preferata. Se mai hraneste si cu crustacee marine si cu alte nevertebrate. La randul sau, zarganul constituie hrana delfinilor si a altor pesti rapitori de talie mai mare.
    Are o carne gustoasa si apreciata.
    Timpul cel mai potrivit pentru pescuitul zarganului este vara, intre orele 4 si 8 dimineata. Toamna si iarna, orele 6-10 sunt cele mai propice pentru pescuitul acestei specii.
    Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

    Attachments:
    #7076

    Stavridul
    STAVRIDUL (Trachurus trachurus mediterraneus)
    Raspandire
    Traieste in Marea Neagra si Azov si in timpul iernii in Marea Marmara. In Marea Neagra se gaseste rasa “ponticus”.
    Descriere
    Corpul stavridului este alungit, acoperit cu solzi mici cicloizi, care se intind si pe cap, si pe opercule. Capul este ascutit, gura mare, terminala, cu numerosi dinti marunti si conici. Ochii pestelui sunt mari, cu o pleoapa adipoasa bine dezvoltata. Pe partea superioara a capului, de la bot si pana la prima aripioara dorsala, se intinde o creasta foarte ingusta. Pedunculul caudal este scurt si gros. Prima dorsala este scurta, cea de-a doua, lunga. Linia laterala are o curbura in dreptul radiei a 2-a sau a 3-a a dorsalei a doua, iar a doua curbura sub radia a 7-a sau a 8-a. Scuturile liniei laterale din partea posterioara a corpului sunt prevazute cu tepi lati, indreptati inapoi. Toti tepii formeaza o carena orizontala zimtata pe mijlocul corpului pestelui, care se intinde de la opercule pana la baza caudalei. La capatul anterior al liniei laterale se desprinde a doua linie, secundara, lipsita de scuturi, care se termina sub prima radie a dorsalei a 2-a.
    Dorsala pestelui este cenusiu-verzuie sau albastruie, cu luciu metalic foarte puternic si cu pete mai intunecate, slab conturate. Abdomenul pestelui este argintiu lucios, cu irizatii violacee. Pe coltul superior al fiecarui opercul se vede bine cate o pata neagra, inotatoarele sunt incolore.
    Dezvoltare
    In Marea Neagra greutatea medie a stavridului este de 80-120 g, rar atinge 200-500 g.
    Biologie
    Stavridul este un peste pelagic, care traieste in bancuri masive. Este un peste migrator, care ierneaza in Marea Marmara si in regiunea Bosforului, aparand in zona litoralului nostru in bancuri mari in aprilie-mai, unde sta pana toamna, cand se retrage in Marea Marmara. De mentionat ca exista si un banc permanent nordic, care vara ajunge si la gurile Dunarii, insa ierneaza linga coastele sudice ale Peninsulei Crimeea. Din apropierea litoralului romanesc, stavridul se retrage spre larg atunci cand apele se racesc datorita curentilor de aer si ca urmare, dispare hrana; apoi apare subit langa litoral, facand migratia inversa dinspre larg inspre coasta. Bancul de stavrizi se mentine in straturile superioare ale apei si nu coboara mai in adanc.
    Se reproduce in mare in perioada iunie-august, cu maximum de intensitate in iulie. Stavridul atinge maturitatea sexuala la varsta de 1-2 ani. O femela depune 150000-1000000 boabe de icre cu un diametru de 0,7-1 mm, de asemenea pelagice. Reproducerea are loc la o temperatura a apei de 18-26°C, la 20-80 mile de mal.
    Stavridul se hraneste mai ales cu pesti, hamsii, aterine, gingirici, guvizi, barbuni si sprot. Consuma si crustacee marine si in mica masura cu viermi policheti, diatomee si alte alge. Sosirea stavrizilor in zona litoralului nostru este precedata de bancurile de hamsii si aterine, pe care stavrizii le urmaresc de multe ori pana la tarm. In Marea Marmara si in Marea Mediterana, in unele zone bogate in hrana, stavridul atinge si 1 kg greutate.
    Pescuitul Sportiv
    Stavridul se pescuieste, in principal, prin trei metode: cu taparina la fix, cu taparina lansata si cu pluta.
    Pescarul isi poate confectiona singur taparina in felul urmator: 6-10 carlige mici se leaga cu strune (lungi de 4-7 cm si cu o grosime de 0,18 mm) de un nailon de 0,25. Intre strune pe firul de pescuit, se lasa o distanta de 15-20 cm, pentru a nu risca incurcarea cirligelor intre ele. De urechea carligului se leaga cu ata rosie fulgi colorati sau pestriti, putin mai lungi decat carligul, pentru a-l camufla. La capatul firului de pescuit, la o distanta de 20-25 cm de primul carlig, se leaga un plumb de 30-80 g, cilindric in sectiune, ascutit spre capete. Firul de pescuit, la fel de lung ca si varga (3-5 m), se lasa spre fundul apei langa un dig sau mal construit, la o adancime de 7-8 m. Taparina astfel construita trebuie miscata ritmic in sus si in jos, in asa fel ca firul sa fie mereu intins si plumbul sa nu atinga fundul marii, dar si lateral, spre stanga si spre dreapta. De obicei, pe fiecare carlig se agata cate un stavrid. Se ridica atunci taparina usor din apa si se scot pestii din carlig.
    Pescuitul stavridului cu taparina lansata se face dupa cum urmeaza: se leaga taparina la capatul unui fir de 0,27-0,35 si cu o miscare pendulata dintr-o lanseta de 3,6-5 m se arunca la o distanta de 40-50 m de mal. Dupa lansare, fara a mai astepta ca plumbul sa atinga fundul apei (pentru a preveni incurcarea sau agatarea), se recupereaza firul cu mana sau cu mulineta. Aceasta metoda se practica atunci cand bancul de pesti se afla la o distanta mai mare de mal.
    La pescuitul stavridului cu pluta se foloseste o varga de 4-6 m lungime si nailon de 0,15-0,20. Carligul se alege ceva mai mare decat in cazul taparinei, pe care se pune ca nada o aterina curatata de piele, agatata de carlig prin doua intepaturi. La 30 cm deasupra carligului se leaga un plumb de 6-8 g. Pluta trebuie sa fie mica, sensibila si plasata la 2 m deasupra carligului. La primul semn de muscatura se scoate carligul printr-o miscare fina si lina. Orele de dimineata si de catre apusul soarelui sunt cele mai prielnice, dar in zilele innorate se poate pescui cu succes si in timpul zilei.
    Lungimea minima admisa la pescuit: 12 cm

    #9437
    CatalinCatalin
    Keymaster

    La Sfantu Gheorghe se poate prinde rizeavca la taparina, pentru cei care indragesc acest tip de pescuit. E nevoie de o barca si un barcagiu cu care sa iesi in mare dar asta se rezolva usor acolo.

    #9563
    CatalinCatalin
    Keymaster

    Prietenii nostri de pe litoral s-au cam apucat de treaba. Astazi pe digul de sud Agigea au inceput capturarea stavrizilor la taparina.

    #9607
    NeluNelu
    Spectator

    daca asta este pescuitul la mare, nu ma mai tenteaza aceasta zona, astfel de pesti(dimensiune) poate ca o pisica s-ar uita la ei!

    #9611
    CatalinCatalin
    Keymaster

    Obleti de apa sarata!

    Dar hamsiile? Dar guvizii? Or fi ei mici dar gustosi, si e posibil sa fie si regulamentari.

    #9682
    CatalinCatalin
    Keymaster

    Bazin, digul de nord, astazi, stavride la taparina.

    #10513
    CatalinCatalin
    Keymaster

    Raruti dar draguti, stavrizi pe taparina. Din pacate anul de pescuit pe litoral se cam apropie de sfarsit iar eu nu am ajuns acolo, in sud.

    #10641
    CatalinCatalin
    Keymaster

    Cine iubeste rapanele si scoicile? Eu da!

    #10939
    CatalinCatalin
    Keymaster

    Astazi s-a prins scrumbie la dana 79

    #11544
    CatalinCatalin
    Keymaster

    Se prinde scrumbie la Marea Neagra. Ce ziceti, o fi inceput marea migratie? Sa se fi apropiat oare scrumbia de malul romanesc sau or fi doar niste rataciti?

    #11547
    bogdanbogdan
    Keymaster

    Pai eu nu stiu daca scrumbia are idee despre zilele calendaristice. Banuiesc ca se orienteaza in functie de temperatura apei. Iar despre ” marea migratie ” sint convins ca a ramas doar cu renumele, din pacate. Ceva de genul cum inca se mai spune ” la apa calda de la Mintia “.

    Totusi, exista teorii cum ca efectivul de scrumbie sa inceapa sa-si revina la un nivel sensibil mai mare decat anii trecuti, din diverse motive.

    Ramane de vazut.

     

Viewing 12 posts - 37 through 48 (of 56 total)
  • You must be logged in to reply to this topic.

Comments are closed.