Recent Replies

Recent Topics

Organizare

Pescuitul cleanului pe Arges

Mare parte din an pescuiesc pe Arges. Am cateva sute de metri de acasa pana la albia raului si gasesc teoretic toate speciile de apa dulce dragi mie pe el. Am sa va vorbesc doar de zona Bragadiru – Falastoaca fiindca pe asta o pescuiesc cel mai mult si am inceput sa o cunosc destul de bine. Daca ar fi sa raportez cantitatea de peste pe care am prins-o sau marimea capturilor la debitul de apa al raului atunci as plasa Argesul pe locul 2 in topul celor mai proaste si braconate rauri din tara pe care le cunosc. Locul 1 l-as da Oltului. Se braconeaza in toate stilurile si la orice ora fara jena. De eliberat nu are rost sa vorbim fiindca sunt putini care isi permit luxul asta. Mai nou se folosesc aparatele de curentat in completare la sistemul de jepcuit-cosit adica se da la coasa cu ancora iar cand se agata pestele se apasa imediat pedala aparatului si pestele lesina si este adus la mal usor fara sa mai existe riscul ruperii firului. Din cand in cand isi mai fac aparitia si politistii sau jandarmii dar timid, pe braconieri nu folosesc pulane sau gaze lacrimogene ca e neconstitutional. Cu toate astea am reusit pe Arges si cateva adevarate recorduri la avati.

Pescuitul avatului e unul foarte complicat. Majoritatea tehnicilor invatate in timp nu prea isi au rostul aici. Pun asta in primul rand pe seama barajului de la Mihailesti. Debitul variabil face rau si pestilor si pescarilor de bun simt si ajuta de cele mai multe ori braconierii.

Cu toate astea, braconieri, debit variabil si cormorani cu zecile, exista si cateva zile pe an in care te poti bucura de partide memorabile. Totul este sa ai norocul sa te nimeresti langa apa intr-o astfel de zi.

Cleanul este destul de sensibil si reticent la schimbarile dese de debit. Eu am avut parte de cele mai reusite partide pe ape mici. Cand scade apa e bine sa fii echipat cu ceva wadersi sau cizme ca sa poti aborda locurile din apa. Albia are multe santuri adanci iar fundul si malurile sunt cam peste tot dintr-o roca tare si plina de neregularitati. Asta inseamna multe agataturi si intepaturi daca incerci sa intri descult. Cleanul mananca mai toata ziua daca are apa mica dar isi schimba mai mereu locurile functie de soare, umbra, galagie… Malurile cu apa de 10-15 centimetri de pe langa micii curenti sau plajele intinse cu ape mici sunt preferate adesea. In zonele cu apa mica si fara santuri adanci unde sa fuga si sa se ascunda in caz de pericol prefera curentii rapizi. Acolo se pot ascunde pe langa pietre si nu prea au pradatori. In general pe langa podurile de tuburi unde se formeaza multi curenti se retrag si ii poti vedea cu zecile. In astfel de locuri unde omul normal nu ajunge neavand ce face pescuiesc eu… Cea mai buna tehnica pentru apele astea mici si pline de pietre si cu mari curenti este pescuitul cu muste artificiale si pluta buldo. Eviti agataturile, mustele se scurg natural pe apa si pestele nu are nici timp si nici vizibilitate sa gandeasca prea mult. Este usor de pacalit. Alte naluci sunt greu de prezentat si manevrat. Ori nu evolueaza bine ori se agata iar la clean daca incepi sa faci balaceala s-a cam terminat cu prinsul. Cu snurul de fly nu am reusit sa fac mai nimic deoarece apa iute iti ia repede rezerva de snur si ti-o agata printre pietre, betoane, sarme si nu merge. Singurele naluci care mai fac cat de cat fata aici ar fi rotativa numarul 2 si popperul.

Pe zonele de maluri cu apa mica incerc toate nalucile si nu pot spune ca se mentine vreo regula. Sunt zile si zile,uneori merg mustele alteori nalucile, uneori ambele alteori la unele vin iar de altele fug. E important sa testezi mai multe si sa abordezi locurile din unghiuri diferite, surprizele vor aparea mereu. Sunt zile in care prefera mai bine un voler de avat in locul unuia de clean sau o musca de oblete mai mica in locul uneia de clean mai mare. La fel poate fi mofturos si la culori. Totusi intr-o zi in care apa e scazuta sansele de reusita la clean sunt foarte mari si de multe ori atacurile sunt multe, la vedere, pestii urmaresc in card nalucile tot la vedere iar spectacolul e garantat. Din pacate pentru noi si din fericire pentru ei zilele astea sunt rare si nu pot fi prevazute. Asta inseamna multe alte zile pierdute, praf inghitit, kilometri alergati degeaba, injuraturi, nervi…

Stiluri de pescuit

Pescuit in ape private versus salbatice

In urma cu doi ani am deschis acest topic gandindu-ma la starea apelor mai mult ca si o analiza fizico-chimica, la niste informatii legate de limpezimea sau cotele la care am putea gasi un rau sau Dunarea si tot ceea ce formeaza ea in Delta. 

Intre timp dupa o serie de masuratori si analize de date am inceput sa constat tot mai des ca de fapt nu apa e de vina pentru slabele capturi ale pescarilor ci mai degraba lipsa pestilor si sarguinta noastra cu care de la o zi la alta ne incapatanam tot mai mult sa ii imputinam.

Anul trecut si anul asta am inceput pelerinajele in Delta, pe Dunare si raurile apropiate inca din februarie si am pastrat un ritm alert tocmai pentru a putea testa reactiile pestilor ( in general avati, obleti ) in conditii diferite. Totusi ca o concluzie generala dupa sute de kilometri de umblat in toate anotimpurile, as spune doar ca pestele s-a imputinat vizibil de la an la an si atat.

Am cautat sa pescuiesc in aceleasi locuri si timpuri, la aceleasi cote ca in anii in care aveam capturi numeroase dar am fost dezamagit. Lacomia tuturor adunata a facut ca mai toate speciile sa isi reduca efectivele simtitor. Asta nu o spun doar eu, o spun toti pescarii.

Ma uitam chiar ieri pe o pagina de profil a unor pescari de competitie sa vad cu ce se mai lauda… Aveau o filmare din Delta cu 5 avati ( mici ) intr-un colaj de 20 minute in care isi promovau niste voblere scumpe.

Aici s-a ajuns. Au ajuns cei ce vor sa isi laude sau sa isi promoveze un produs, sa se duca doar in incinte private desi nici acolo nu prea mai au ce sa prinda decat in anumite zile si oricum, la niste costuri pe care un recreativ nu si le poate permite ( multi nici nu merita sa ajunga acolo ).

Stateam si ma gandeam zilele trecute uitandu-ma pe grupurile de pescari Facebook si mi-au atras atentia cateva naravuri ale marii mase de pescari. Majoritatea dintre ei se lauda in continuare cu sculele si accesoriile lor costisitoare, incepand de la lansete, mulinete, nade, echipament… si pana la sonare si barci de mii de euro. Unii mai norocosi arata si ceva capturi din locatiile private, capturi pe care cu mare fast le filmeaza eliberarile in uralele pupincurenilor din listele de asa-zisi prieteni. Concursuri cu premii, cupe… cam atat.

Pe apele salbatice insa e mai greu si aici situatia se shimba dramatic. Cei care ajung sa le pescuiasca, se pozeaza cu capturile fie in ceaun, fie intr-un juvelnic, galeata sau acasa in bucatarie. Tot pestele din apele salbatice trebuie musai sa ia drumul tigailor. 

Daca ai sa te uiti atent la toti acesti pescari, multi fiind cei cu bani descrisi mai sus, ai sa observi ca in apele libere nu au saltele de primire, nu au minciogul cu plasa de cauciuc sau juvelnicele cele scumpe si sub nicio forma nu renunta la carligele cu contra sau ancorele multiple ale nalucilor. Ce ne spune asta? Pai ne spune clar ca niciunul nu are in intentie sa elibereze vreun peste si ca daca dintr-o eroare de moment o va face atunci pestele ala poate fi compromis fiindca grija pentru integritatea lui nu a existat.

Comportamentul asta barbar ne arata de fapt adevaratul profil al pescarului de ape salbatice. Un pescar care vine la apa pentru a-si etala arsenalul si pentru a lua acasa tot ce misca. In Delta eliberatul pestilor este o activitate foarte rara si va marturisesc ca am vazut foarte putini pescari cu adevarat sportivi. Ii numar pe degetele a doua maini!

Tot ca si o observatie pe care nu vreau sa o dezvolt aici dar care mi s-a confirmat si mie si colegilor cu care pescuiesc, pestii au inceput sa isi modifice comportamentul fata de noi si fata de locurile presupus-bune de pana acum. Isi schimba locurile de iernat sau depus icre, mananca la ore si locuri ciudate si probabil cauta in permanenta locuri cat mai ascunse si indepartate. Probabil ca doar marile intinderi de stuf reusesc sa ii mai apere de noi, ma refer la Delta, altfel barcile, sonarele, braconajul cu plase de adancime, curent sau gaz au reusit sa distruga toate habitatele lor traditionale.

Stiluri de pescuit

Cum alegem sa pescuim?

Foarte multi pescari m-au intrebat de-a lungul anilor cu ce fel de echipament pescuiesc eu la rapitor. Bineinteles ca si daca as vrea sa tin secret acest lucru nu pot fiindca se vede de la o posta ce lanseta sau mulineta ai, apoi nici nu cred ca secretomania in arta pescuitului ar fi un lucru bun.

Pescuiesc de ani buni cu echipament usor si ultra-usor si de cele mai multe dati oamenii sunt surprinsi si suspiciosi. Prieteni apropiati ma privesc cu neincredere fiindca in mintea lor salasuiesc doar rapitori uriasi care in contact cu fineturile mele vor face ravagii.

In primul rand lansetele, mulinetele si firele vremurilor noastre sunt suficient de bine construite incat sa aibe o rezerva de putere suplimentara caracteristicilor inscrise pe ele. Pestele mare este adus pe mal datorita in primul rand maiestriei si rabdarii pescarului, si mai rar datorita sculelor. 

Eu reglez intotdeauna frana moale, atat cat sa imi permita aruncarea nalucilor de 30-40 grame fara sa patineze. Din cand in cand o mai testez si ajustez, practic trebuie sa pot trage de fir usor cu mana atunci cand am nevoie. Niciodata un peste mare nu mi-a rupt si nu m-a surprins prin puterea lui ci mai degraba prin prostia mea, surprindere sau plictiseala.

La rapitor trebuie sa fii conectat la maxim din prima si pana in ultima secunda, nu ai voie sa faci pauze cu batul in mana gandind ca nu vine pestele. Atunci cand oboseala pune stapanire pe tine e mai bine sa te opresti. Mi s-a intamplat de multe ori sa nu fiu atent la ultimii metri de recuperare sau in locuri nepromitatoare si de fiecare data am avut probleme, ori fire rupte, ori picat in apa…

Mulineta mea preferata este una care sa se potriveasca pe batul respectiv. Un echipament este de regula format din bat de 2,40-2,70 metri cu actiune 1-9, 3-15 sau maxim 5-20 grame si o mulineta serie 2000 dar folosesc si 500. 

Ca si fire prefer monofilamentul de 0,2 rosu-fluo sau portocaliu pe care il disting mai bine in lumina slaba si ca rezerva un textil tot rosu de 0.10-0.14 mm.

Cu o lanseta de actiune 0-9 am pescuit cativa ani buni si am folosit greutati si de 90 grame, daca stii sa arunci usor, din mana, e greu sa o rupi si la fel e si pe recuperare daca esti atent.

In ce priveste eficienta acestui tip de echipament vreau sa va spun ca foarte multi prieteni mi-au adus fel de fel de reprosuri, in principal cu privire la inteparea pestelui. Sunt convins si eu ca un echipament tandem bat-fir dur inseamna contact direct cu gura pestelui si probabil inteparea lui imediata dar in multe cazuri si ruperea gurii lui. Eu nu pescuiesc de foame si nici din disperare si de cele mai multe ori prefer sa scap pestele decat sa ma comport precum un disperat preistoric. Dar chiar si asa, nu stiu daca ala care da cu coada lopetii pe post de lanseta ma poate invinge intr-un meci de unu la unu in care eu folosesc UL.

Placerea pescuitului cu UL aduce insa multe satisfactii atunci cand fiecare peste mic sau mare iti induce senzatii de neuitat. 

Cat despre branduri, nu ma las atasat de vreunul anume, imi aleg echipamentele dupa ceva caracteristici minime, numar inele, materiale usoare, placute la atingere, mulinete usoare, ceva rulmenti, 5-6, rulment la galet obligatoriu, galet si sarma supra dimensionate…

Un echipament pe care il consider bun trebuie sa ma tina un an, un an in care ies de vreo zece ori numai in Delta si in care adun zeci de mii de ture de manivela. 

Tradus in lei asta ar insemna un bat intre 70 si 200 lei si o mulineta la fel 70-200.

Mai nou a aparut moda baietilor care posteaza cate o captura si la care adauga ca este desigur prinsa cu ultralight. Le transmit ca asta nu este o moda sau o fita asa cum parte dintre ei cred, este o realitate a unui pescuit de placere si de nevoie dintr-o tara saracita in populatie piscicola de ani de zile si este poate singura forma de placere pe care o putem avea la o partida in aceste ape.